De ce nu poate oricine sa "salveze" o specie?
Scris: 17 Mar 2013, 13:29
Pentru ca de multe ori si in numeroase locuri am vazut sau auzit idei de genu: "Hai sa inmultim in captivitate specia X si sa eliberam puii in natura ca sa "salvam" specia!" am decis sa scriu cateva cuvinte ca, pe scurt, sa inteleaga mai multa lume de ce, cand zic NU, nu o zic din rautate sau pentru nu stiu ce motive.
Sa pornim de la premiza cea mai comuna: in zona X specia Y este in declin sau foarte rara din motiv ca populatia umana omoara indivizii pe care ii vede, acestia sunt colectati ca animale de companie, este distrus habitatul etc.
Premiza de la care porneste discutia respectiva: sa luam indivizi din natura, ii reproducem in captivitate si repopulam zonele naturale cu ei. Lasand la o parte probleme pe care le vom discuta ulterior, hai sa abordam la nivel mai simplist ideea: ca sa obtii un rezultat pozitiv si sa produci un efect benefic pentru mediu intai trebuie sa inlaturi CAUZA care a dus/duce la declinul speciei. Inmultim in captivitate specia ca sa dam apa la moara indivizilor care omoara animale? Sustinem efortul de a preleva animale din natura? Dar daca habitatul a fost deja distrus ce facem? Populam cu alti indivizi ca acestia sa moara la randul lor? Nu, primul pas trebuie sa fie inlaturarea cauzei care provoaca efectul negativ.
Si de aici ajungem la o alta nuanta importanta: anterior activitatii pe care ne-o propunem (repopularea mediului natural) sunt necesare niste studii prin care sa determinam, de exemplu, distributia speciei in zona, marimea populatiei, structura pe sexe, rata de mortalitate, cauzele declinului si sa identificam zone favorabile pentru supravietuirea acesteia. De unde stim cati indivizi avem nevoie ca sa repopulam zona respectiva? Un ecosistem este incredibil de complex si interrelatiile dintre toate componentele sale sunt foarte fin reglate si balansate. Daca introducem prea multi indivizi s-ar putea sa crem competitie altei specii si atunci rezolvam o problema si cream alta. Daca introducem prea putini nu am rezolvat nimic de fapt si revenim la stadiul initial.
Toate aceste aspecte sunt la randul lor influentate de factori mult mai subtili si pe care am inceput sa ii intelegem abia de curand: variabilitate genetica, flux de gene, consangvinizare, drift genetic.
Dupa cum bine stim, totalitatea materialului genetic al unui individ, reprezentat de ADN structurat sub forma de gene, formeaza genotipul. Interactiunea dintre genotip si mediu determina fenotipul individului, care reprezinta adaptarea sa la conditiile locale de mediu. In populatiile naturale, genele sunt prezente in mai multe "variante" numite alele. Unele alele sunt neutre din punct de vedere al interactiunii cu mediul, in timp ce altele reactioneaza pozitiv sau negativ la acesta, determinand un anumit grad de adaptare. Astfel, rezultatul final este ca, in cadrul populatiei, avem diferite grade de adaptare la mediu, cel mai simplu reprezentat prin curba lui Gauss.
Indivizii din zona mediana vor fi cel mai bine adaptati conditiilor de mediu din zona, in timp ce indivizii dinspre capete vor avea un grad de adaptabilitate mai scazut. Acest lucru se numeste variabilitate genetica. Dar de ce nu sunt toti indivizii perfect adaptati la conditiile de mediu si exista diferite grade de adaptare? Putem privi aceasta problema ca un rezervor. Daca la un moment dat conditiile de mediu se schimba, indivizii din varful curbei nu vor mai fi cel mai bine adaptati si, desi nu este obligatoriu, este posibil ca unii dintre indivizii dinspre capete, cu un alt bagaj genetic, sa aiba caracteristicile necesare pentru a supravietui. Acestia vor avea mai mare succes la reproducere, vor produce mai multi pui, iar indivizii anterior prezenti se vor gasi la capetele curbei.
Problema este ca intr-o populatie, ca urmare a proportiei mai mare de indivizi adaptati la mediu si a succesului reproductiv a acestora, in timp, alelele mai putin utile tind sa fie eliminate. Pentru a se mentine acel rezervor de alele este necesar un flux de gene, care este mentinut prin procesele de emigratie - indivizi care parasesc o populatie si se stabilesc in altele noi, si imigratie - indivizi care vin in populatia noastra. In cazul in care aceste procese sunt stopate se manifesta fenomenele de consangvinizare si drift genetic. Consangvinizarea este un fenomen cunoscut si nu necesita explicatii, dar la nivel genetic el se manifesta prin inlaturarea variabilitatii. Acest lucru inseamna ca populatiile "imbatranesc", creste numarul de boli genetice, diformitati si intr-un final poate conduce la disparitia totala a populatiilor. Driftul genetic reprezinta fenomenul prin care populatiile se diferentiaza atat de mult de specia originala incat reproducerea nu mai poate avea loc normal. Driftul genetic poate contribui la aparitia de specii noi dar poate conduce si la disparitia acestora daca variabilitatea genetica este scazuta in populatia izolata. In concluzie, pentru ca o populatie sa poata functiona normal trebuie sa existe o variabilitate naturala buna si un flux continuu de gene.
Din acest motiv este absolut necesar sa stim ca indivizii care ii acuplam nu sunt inruditi si ca in zona in care ne propunem sa facem repopularea exista un nivel bun de variabilitate genetica. Altfel, tot ce am reusi sa facem este sa grabim procesul de consangvinizare si disparitia speciei din zona vizata. Pentru aceasta avem nevoie de studii de genetica si biologie moleculara.
Fluxul de gene este mentinut, asa cum am spus anterior, prin emigratie si imigratie. Pentru ca aceste fenomene sa aiba loc natural este necesar sa existe coridoare ecologice prin care indivizii se pot deplasa. Sigur, ei se pot deplasa si prin zone antropizate sau habitate nespecifice, dar in acest fel riscurile cresc (natural ca urmare a pradatorilor sau artificial prin interventia omului, ca de exemplu victime ale traficului rutier) si exista sansa ca un numar mai mic de indivizi sa ajunga la destinatie decat este nevoie, rezultatul final fiind esecul. Deci, avem nevoie de studii ca sa vedem unde sunt nucleele populationale, care sunt cele mai apropiate populatii din care indivizii pot sa vina sau unde pot sa plece si sa identificam zone prin care acestia se pot deplasa.
Ca o concluzie daca vrem sa conservam o specie trebuie sa tinem cont de toate aspectele prezentate mai sus si, cu siguranta, exista inca multe alte probleme pe care nu le-am discutat in momentul de fata. Mai mult decat atat, toate aceste etape descrise anterior implica resurse - financiare, materiale si umane, pe care trebuie sa le avem la dispozitie in momentul in care demaram activitatea.
Sper ca m-am facut inteles.
Sa pornim de la premiza cea mai comuna: in zona X specia Y este in declin sau foarte rara din motiv ca populatia umana omoara indivizii pe care ii vede, acestia sunt colectati ca animale de companie, este distrus habitatul etc.
Premiza de la care porneste discutia respectiva: sa luam indivizi din natura, ii reproducem in captivitate si repopulam zonele naturale cu ei. Lasand la o parte probleme pe care le vom discuta ulterior, hai sa abordam la nivel mai simplist ideea: ca sa obtii un rezultat pozitiv si sa produci un efect benefic pentru mediu intai trebuie sa inlaturi CAUZA care a dus/duce la declinul speciei. Inmultim in captivitate specia ca sa dam apa la moara indivizilor care omoara animale? Sustinem efortul de a preleva animale din natura? Dar daca habitatul a fost deja distrus ce facem? Populam cu alti indivizi ca acestia sa moara la randul lor? Nu, primul pas trebuie sa fie inlaturarea cauzei care provoaca efectul negativ.
Si de aici ajungem la o alta nuanta importanta: anterior activitatii pe care ne-o propunem (repopularea mediului natural) sunt necesare niste studii prin care sa determinam, de exemplu, distributia speciei in zona, marimea populatiei, structura pe sexe, rata de mortalitate, cauzele declinului si sa identificam zone favorabile pentru supravietuirea acesteia. De unde stim cati indivizi avem nevoie ca sa repopulam zona respectiva? Un ecosistem este incredibil de complex si interrelatiile dintre toate componentele sale sunt foarte fin reglate si balansate. Daca introducem prea multi indivizi s-ar putea sa crem competitie altei specii si atunci rezolvam o problema si cream alta. Daca introducem prea putini nu am rezolvat nimic de fapt si revenim la stadiul initial.
Toate aceste aspecte sunt la randul lor influentate de factori mult mai subtili si pe care am inceput sa ii intelegem abia de curand: variabilitate genetica, flux de gene, consangvinizare, drift genetic.
Dupa cum bine stim, totalitatea materialului genetic al unui individ, reprezentat de ADN structurat sub forma de gene, formeaza genotipul. Interactiunea dintre genotip si mediu determina fenotipul individului, care reprezinta adaptarea sa la conditiile locale de mediu. In populatiile naturale, genele sunt prezente in mai multe "variante" numite alele. Unele alele sunt neutre din punct de vedere al interactiunii cu mediul, in timp ce altele reactioneaza pozitiv sau negativ la acesta, determinand un anumit grad de adaptare. Astfel, rezultatul final este ca, in cadrul populatiei, avem diferite grade de adaptare la mediu, cel mai simplu reprezentat prin curba lui Gauss.
Indivizii din zona mediana vor fi cel mai bine adaptati conditiilor de mediu din zona, in timp ce indivizii dinspre capete vor avea un grad de adaptabilitate mai scazut. Acest lucru se numeste variabilitate genetica. Dar de ce nu sunt toti indivizii perfect adaptati la conditiile de mediu si exista diferite grade de adaptare? Putem privi aceasta problema ca un rezervor. Daca la un moment dat conditiile de mediu se schimba, indivizii din varful curbei nu vor mai fi cel mai bine adaptati si, desi nu este obligatoriu, este posibil ca unii dintre indivizii dinspre capete, cu un alt bagaj genetic, sa aiba caracteristicile necesare pentru a supravietui. Acestia vor avea mai mare succes la reproducere, vor produce mai multi pui, iar indivizii anterior prezenti se vor gasi la capetele curbei.
Problema este ca intr-o populatie, ca urmare a proportiei mai mare de indivizi adaptati la mediu si a succesului reproductiv a acestora, in timp, alelele mai putin utile tind sa fie eliminate. Pentru a se mentine acel rezervor de alele este necesar un flux de gene, care este mentinut prin procesele de emigratie - indivizi care parasesc o populatie si se stabilesc in altele noi, si imigratie - indivizi care vin in populatia noastra. In cazul in care aceste procese sunt stopate se manifesta fenomenele de consangvinizare si drift genetic. Consangvinizarea este un fenomen cunoscut si nu necesita explicatii, dar la nivel genetic el se manifesta prin inlaturarea variabilitatii. Acest lucru inseamna ca populatiile "imbatranesc", creste numarul de boli genetice, diformitati si intr-un final poate conduce la disparitia totala a populatiilor. Driftul genetic reprezinta fenomenul prin care populatiile se diferentiaza atat de mult de specia originala incat reproducerea nu mai poate avea loc normal. Driftul genetic poate contribui la aparitia de specii noi dar poate conduce si la disparitia acestora daca variabilitatea genetica este scazuta in populatia izolata. In concluzie, pentru ca o populatie sa poata functiona normal trebuie sa existe o variabilitate naturala buna si un flux continuu de gene.
Din acest motiv este absolut necesar sa stim ca indivizii care ii acuplam nu sunt inruditi si ca in zona in care ne propunem sa facem repopularea exista un nivel bun de variabilitate genetica. Altfel, tot ce am reusi sa facem este sa grabim procesul de consangvinizare si disparitia speciei din zona vizata. Pentru aceasta avem nevoie de studii de genetica si biologie moleculara.
Fluxul de gene este mentinut, asa cum am spus anterior, prin emigratie si imigratie. Pentru ca aceste fenomene sa aiba loc natural este necesar sa existe coridoare ecologice prin care indivizii se pot deplasa. Sigur, ei se pot deplasa si prin zone antropizate sau habitate nespecifice, dar in acest fel riscurile cresc (natural ca urmare a pradatorilor sau artificial prin interventia omului, ca de exemplu victime ale traficului rutier) si exista sansa ca un numar mai mic de indivizi sa ajunga la destinatie decat este nevoie, rezultatul final fiind esecul. Deci, avem nevoie de studii ca sa vedem unde sunt nucleele populationale, care sunt cele mai apropiate populatii din care indivizii pot sa vina sau unde pot sa plece si sa identificam zone prin care acestia se pot deplasa.
Ca o concluzie daca vrem sa conservam o specie trebuie sa tinem cont de toate aspectele prezentate mai sus si, cu siguranta, exista inca multe alte probleme pe care nu le-am discutat in momentul de fata. Mai mult decat atat, toate aceste etape descrise anterior implica resurse - financiare, materiale si umane, pe care trebuie sa le avem la dispozitie in momentul in care demaram activitatea.
Sper ca m-am facut inteles.