Raportul stiinta-societate in Romania

[Tiberiu Sahlean]

În urmă cu câteva zile am dat peste un proiect foarte interesant desfășurat de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București cu finanțare de la ANCS (Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică) în cadrul programului PNII Capacități 2008.
Numele proiectului este STISOC - Știință și societate. Interese și percepții ale publicului privind cercetarea științifică și rezultatele cercetării și a avut ca scop cercetarea raportului dintre știință și societatea modernă a României, gradul de alfabetizare științifică a populației, analiza prezenței diverselor credințe, pseudo-științe și para-științe în rândul populației și rezultatul educației prin cunoștințele generale dobândite.
Ca să nu intrăm în prea multe detalii, vă voi prezenta o sinteză a principalelor concluzii la care a ajuns studiul:

Cunoașterea științifică în rândul publicului.
• stocul public de cunoaștere științifică în România relevă un deficit accentuat: aproximativ 80% din populație nu dispune de cunoștințe științifice elementare și de un vocabular științific adecvat. 80% dintre români nu cunosc elemente de bază privind modul de aplicare al metodei științifice experimentale și operează precar cu probabilitățile. În context european, românii sunt pe ultimul loc la gradul de alfabetizare științifică. Media de răspunsuri corecte la întrebările din chestionar a fost de 6.6 răspunsuri corecte din 13 întrebări, în timp ce în restul țărilor europene a fost de 8.2, deci nivelul de cunoaștere științifică este cu 23% mai ridicat decât în România.
• în 2009 media răspunsurilor corecte a fost 6.5 din 13 întrebări și 1 din 100 de persoane a răspuns corect la toate cele 13 întrebări.
• Prin răspunsurile date, cel puțin 1 din 3 români probează a fi creaționist, geocentrist și are cunoștințe precare de genetică, fizică sau medicină. Chiar dacă 52% dintre români au răspuns corect că Pământul se învârte în jurul Soarelui, este surprinzător că la nivelul secolului XXI pentru 42% din populație Soarele descrie mișcarea de rotație în jurul Pământului. 36% dintre români consideră falsă afirmația: „Ființele umane, așa cum le știm noi astăzi, au evoluat din specii străvechi de animale”.
• Peste 50% din public a răspuns corect la doar 4 întrebări din cele 13 formulate. Cele mai bune cunoștințe elementare sunt în domeniul geologiei. Cele mai bune scoruri s-au înregistrat la întrebarea privind proveniența oxigenului (89% au răspuns corect că este produs de plante) și mișcarea continentelor (79% răspunsuri corecte).
• Există o relație directă între numărul de ani școlari absolviți și media scorului cunoașterii științifice, totuși scorul este sub media europeană raportat la nivel similar de școlarizare – eficiență slabă a sistemului educațional românesc.
• Doar 15% din populație înțelege specificul metodei experimentale – 15% dintre români au identificat corect strategia comparației între un grup experimental și un grup de control care primește un tratament placebo, față de 41% în Slovenia sau 37% în Ungaria.
• Doar ¼ din populație cunoaște că antibioticele nu distrug și virușii ci doar bacteriile, spre deosebire de alte țări (Suedia – ¾). Asta în condițiile în care românii au cea mai ridicată rată a cumpărăturilor de antibiotice fără rețetă de la farmacie (16%), față de media europeană de 3%. 35% dintre respondenți consideră că dacă beau apă după o persoană infectată cu HIV/SIDA este foarte probabil să se infecteze și ei.
• Aprecierea publică a științei diferă în funcție de genul respondenților. Bărbații apreciază mai mult persoanele cu o cunoaștere științifică și tehnică mai bogată, în timp ce femeile apreciază mai mult cunoașterea umanistă. Totuși, femeile sunt mai sincere în privința necunoașterii științifice factuale.

Nivelul credințelor și practicilor religioase declarate.
• Populația României este caracterizată de niveluri ridicate de credință și practică religioasă declarată. Din punct de vedere simbolic, românii percep biserica nu drept corp spiritual, ci un loc de practicare a religiei.
• 60% dintre români consideră că ne bazăm prea mult pe știință și prea puțin pe religie. 4 din 5 români consideră că există miracole și fenomene ce nu pot fi explicate de știință și 2 din 3 români consideră că biserica nu greșește niciodată în ceea ce spune.
• Cu cât credința religioasă este mai puternic structurată în jurul unor entități supranaturale și practicile religioase sunt mai frecvente, stocul individual de cunoaștere științifică este mai sărac.
• Cei cu un nivel crescut de religiozitate au în mai mare măsură atitudini defavorabile față de știință. Un grad mai ridicat de școlarizare generează o atitudine mai favorabilă față de cunoașterea științifică.

Credința în para- și pseudo-științe.
• Cei mai mulți români consideră homeopatia ca fiind „foarte științifică”, deși foarte puține persoane o practică.
• 22% dintre români consideră că horoscopul este foarte științific și aproape jumătate din români cred că există numere deosebit de norocoase pentru anumiți oameni. De asemenea, 40% dintre români cred că zodia în care suntem născuți ne influențează mult sau foarte mult personalitatea.
• Credința în influența zodiilor nu este diminuată de nivelul cunoștințelor științifice sau de educația școlară. De asemenea, persoanele cu un grad ridicat de religiozitate cred mai mult în influența zodiilor asupra personalității.
• Aproape jumătate dintre persoanele intervievate cred că este bine să ținem cont în viață de superstiții precum „culoarea roșie ne ferește de deochi” sau „dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani”.

Atitudinea față de dezvoltarea științei și investițiile publice în cercetarea științifică.
• 43% dintre români consideră că știința și tehnologia pot rezolva orice problemă, iar o treime din populație crede că științași tehnologia vor face ca resursele naturale să devină inepuizabile. Totuși, 54% consideră că sărăcia și foametea nu vor putea fi eliminate de știință și tehnologie.
• peste ¾ din populație consideră că știința și tehnologia sunt răspunsul pentru dezvoltarea industrială a țării și sprijină investițiile publice în cercetare fundamentală și aplicativă. Totuși, peste jumătate din populație consideră că oamenii de știință sunt potențial periculoși pentru că ar putea avea prea multă putere.
• ¾ din români cred că știința le schimbă viața prea repede.
• ¾ din români cred că munca va fi mai interesantă datorită științei și tehnologiei, dar 1 din 5 români consideră că știința nu este importantă în viața cotidiană și un sfert privesc produsele de înaltă tehnologie ca simple jucării.
• Per total, orientările asociate științei se pot grupa în: utilitariștii – se orientează către și caută să beneficieze de produsele științei (59%); temătorii – exagerează pericolele induse de știință și cercetători (29%); idealiștii – mitizează știința (14%); scepticii – în temeiul propriei ignoranțe diminuează efectele științei (6%). Jumătate din români sunt, pe cât de necunoscători în domeniul științei, pe atât de temători și sceptici în raport cu aceasta.

În concluzie, la nivelul României dispunem de:
• unul dintre cele mai mari deficite de cunoaștere științifică a publicului în context european: doar 1 din 7 români dispune de o cultură științifică consolidată și activă;
• unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa ale credințelor și practicilor religioase și un nivel ridicat de credință în vizibilitatea intervențiilor supranaturale – precum miracolele sau oamenii posedați de diavol;
• Unul dintre cele mai înalte niveluri din Europa ale încrederii în para- și pseudo-științe, precum horoscopul și acceptarea ridicată a superstițiilor;
• un nivel ridicat al atitudinilor pozitive față de știință și față de dezvoltările ei; totuși, aceste atitudini sunt prea puțin bazate pe cunoaștere și pe adeziunea în cunoștință de cauză la metodele, valorile și realizările științei.

Sursa: http://www.stisoc.ro

Cei care nu au ceva serios de spus se pot abtine de la comentarii.

[Alien]

Foarte interesant studiul. Cu ocazia asta am aflat si eu ca mai exista geocentristi. Stranie chestie, in secolul nostru.
Cat despre religie, mi-am intarit convingerea ca nimic nu impiedica progresul individual mai mult decat religia.
Ca sa dau un mic exemplu. Cu ceva timp in urma, am dus un creationist convins la o vizita prin sectia de psihiatrie, ca sa ii demonstrez omului ca "posedatii" se vindeca miraculos dupa ce isi iau tratamentul. Epilepticii sunt scosi din criza, si acestea se diminueaza mult ca frecventa dupa tratament, schizofrenii cu forme agresive se calmeaza, etc. Si toate astea fara interventia vreunui spirit sau fiinta supranaturala. Dupa toate astea, si dupa ce ii explic omului ce este delirul mistic, pe ce fond apare, cum se trateaza, etc, ce replica imi da el: "Asta e inselaciune diavoleasca, ca tu sa ai impresia ca poti sa ii vindeci pe cei posedati. Doar preotii au puterea asta" Am ramas fara cuvinte. Pur si simplu argumentele erau de prisos. Cred ca unii pur si simplu nu au coeficientul de inteligenta suficient pentru a intelege anumite lucruri.

[radu]

posedat e una si bolnav e alta....

Discutia asta v-as ruga sa o purtati in alt topic. Mersi
robertcarst