Cryptelytrops (Trimeresurus) albolabris - vipera de bambus
Scris: 24 Mar 2010, 09:18
Denumirea populara a acestei specii este vipera de bambus sau vipera arboricola cu buze albe (traducere mot-a-mot din engleza).
Este o specie veninoasa apartinand familiei Viperidae, subfamilia Crotalinae. Initial au fost recunoscute 3 subspecii, dar acestea sunt in prezent avansate la rang de specie separata, pe baza studiilor moleculare (Cryptelytrops albolabris, Cryptelytrops insularis, Cryptelytrops septentrionalis).
Arealul de distributie include sud-estul Asiei (India, Nepal, Burma, Thailanda, Cambodgia, Laos, Vietnam, sudul Chinei, Indonesia). Maculii ajung la o lungime medie de 60 cm, iar femelele la 80, dar se cunosc exemplare exceptionale (femele) la peste 100 cm.
Coloritul este verde, burta fiind verde, galbena sau alba, iar ochii galbeni sau rosii. Specia prezinta dimorfism sexual, reflectat prin dunga alb-rosie pe laterala corpului la masculi, absenta la femele, sau de culoare galben-sters.
Sunt pradatori de ambuscada, majoritar nocturni, si folosesc gropitele termice pentru detectarea prazii si atac. In mod obisnuit prada este tinuta pana isi face efectul veninul. Hranirea va fi mai intensa in perioada calda si mai scazuta in restul anului.
Fiind o specie arboricola, are nevoie de un terrariu inalt, cu foliaj bogat si numeroase crengi. Nu coboara aproape niciodata pe sol. Vasul cu apa poate fi amplasat in terariu pentru a asigura umiditatea dar nu va fi folosit pentru baut apa. Aceasta specie bea apa exclusiv de pe corpul sau, de pe pereti sau foliaj.
Temperatura diurna trebuie mentinuta la 26-29 ºC, nocturn 20-22. Este nevoie de o umiditate ridicata (>70%) specifica habitatului tropical din care provine. De asemenea, este necesara simularea unui ciclu sezonier, si anume temperaturi mai scazute si umiditate crescuta in perioada octombrie-februarie si temperaturi crescute si umiditate scazuta (<50%) in restul anului.
Substratul ales trebuie sa retina umiditatea si sa o elibereze treptat, sa nu fie toxic pentru animal si sa nu creeze probleme digestive. Ca solutie pentru mentinerea umiditatii se pot folosi bilele de argila plasate sub substrat, care retin umiditatea si o elibereaza in timp.
Copularea va avea loc in special in perioada cu temperaturi scazute si umiditate ridicata, in primele ore ale serii, noaptea sau dimineata. Dupa un numar de copulari, se recomanda separarea indivizilor, urmand ca dupa 6 luni de gestatie sa apara puii (pana la 15).
Puii se recomanda a fi amplasati in terrarii separate deoarece au fost observate cazuri multiple de canibalism.
Hranirea juvenililor poate fi o problema majora, deoarece prada specifica in libertate este reprezentata de soparle si broaste, astfel incat majoritatea nu vor accepta pui de soareci.
Datorita faptului ca sunt veninosi, arboricoli si problematici la hranire, aceasta specie nu este recomandata persoanelor neexperimentate sau incepatoare.
Manevrarea este foarte dificila din cauza cozii prehensile si a fortei musculare. Pentru o mai mare siguranta se folosesc 2 carlige ca in cazul in care vor urca de-a lungul unuia sa poata fi controlat cu celalalt.
Manipularea nu este recomandata si se va face doar in cazuri extreme.
Specia este foarte agila si rapida, coltii sunt mari si muscatura este rapida si precisa. Distanta de atac este putin mai mica sau egala cu lungimea corpului, iar cunoasterea ei este absolut necesara pentru a evita "zona fierbinte" unde se poate produce muscatura.
Veninul speciei are un efect predominant hemotoxic, provocand hemoragie extinsa si in final moartea moartea si sindrom de defibrinare (sange incoagulabil). Veninul speciei creste activitatea fibrinolitica. Studiul sangelui cu continut de venin a demonstrat o scadere semnificativa in numarul plachetelor sangvine cu rol in coagulare.
Poze:
Este o specie veninoasa apartinand familiei Viperidae, subfamilia Crotalinae. Initial au fost recunoscute 3 subspecii, dar acestea sunt in prezent avansate la rang de specie separata, pe baza studiilor moleculare (Cryptelytrops albolabris, Cryptelytrops insularis, Cryptelytrops septentrionalis).
Arealul de distributie include sud-estul Asiei (India, Nepal, Burma, Thailanda, Cambodgia, Laos, Vietnam, sudul Chinei, Indonesia). Maculii ajung la o lungime medie de 60 cm, iar femelele la 80, dar se cunosc exemplare exceptionale (femele) la peste 100 cm.
Coloritul este verde, burta fiind verde, galbena sau alba, iar ochii galbeni sau rosii. Specia prezinta dimorfism sexual, reflectat prin dunga alb-rosie pe laterala corpului la masculi, absenta la femele, sau de culoare galben-sters.
Sunt pradatori de ambuscada, majoritar nocturni, si folosesc gropitele termice pentru detectarea prazii si atac. In mod obisnuit prada este tinuta pana isi face efectul veninul. Hranirea va fi mai intensa in perioada calda si mai scazuta in restul anului.
Fiind o specie arboricola, are nevoie de un terrariu inalt, cu foliaj bogat si numeroase crengi. Nu coboara aproape niciodata pe sol. Vasul cu apa poate fi amplasat in terariu pentru a asigura umiditatea dar nu va fi folosit pentru baut apa. Aceasta specie bea apa exclusiv de pe corpul sau, de pe pereti sau foliaj.
Temperatura diurna trebuie mentinuta la 26-29 ºC, nocturn 20-22. Este nevoie de o umiditate ridicata (>70%) specifica habitatului tropical din care provine. De asemenea, este necesara simularea unui ciclu sezonier, si anume temperaturi mai scazute si umiditate crescuta in perioada octombrie-februarie si temperaturi crescute si umiditate scazuta (<50%) in restul anului.
Substratul ales trebuie sa retina umiditatea si sa o elibereze treptat, sa nu fie toxic pentru animal si sa nu creeze probleme digestive. Ca solutie pentru mentinerea umiditatii se pot folosi bilele de argila plasate sub substrat, care retin umiditatea si o elibereaza in timp.
Copularea va avea loc in special in perioada cu temperaturi scazute si umiditate ridicata, in primele ore ale serii, noaptea sau dimineata. Dupa un numar de copulari, se recomanda separarea indivizilor, urmand ca dupa 6 luni de gestatie sa apara puii (pana la 15).
Puii se recomanda a fi amplasati in terrarii separate deoarece au fost observate cazuri multiple de canibalism.
Hranirea juvenililor poate fi o problema majora, deoarece prada specifica in libertate este reprezentata de soparle si broaste, astfel incat majoritatea nu vor accepta pui de soareci.
Datorita faptului ca sunt veninosi, arboricoli si problematici la hranire, aceasta specie nu este recomandata persoanelor neexperimentate sau incepatoare.
Manevrarea este foarte dificila din cauza cozii prehensile si a fortei musculare. Pentru o mai mare siguranta se folosesc 2 carlige ca in cazul in care vor urca de-a lungul unuia sa poata fi controlat cu celalalt.
Manipularea nu este recomandata si se va face doar in cazuri extreme.
Specia este foarte agila si rapida, coltii sunt mari si muscatura este rapida si precisa. Distanta de atac este putin mai mica sau egala cu lungimea corpului, iar cunoasterea ei este absolut necesara pentru a evita "zona fierbinte" unde se poate produce muscatura.
Veninul speciei are un efect predominant hemotoxic, provocand hemoragie extinsa si in final moartea moartea si sindrom de defibrinare (sange incoagulabil). Veninul speciei creste activitatea fibrinolitica. Studiul sangelui cu continut de venin a demonstrat o scadere semnificativa in numarul plachetelor sangvine cu rol in coagulare.
Poze: