Informatii generale
Scris: 24 Mar 2010, 23:38
Propun ca in acest topic sa fie postate informatii generale despre tarantule.
1.Postez doua link-uri unde puteti gasi toate speciile de tarantule descrise. Datele de pe site-uri sunt actualizate mereu, deci daca nu gasiti o specie pe aceste liste, inseamna ca nu exista un articol stiintific pentru acea specie.
The World Spider Catalogue, by Norman Platnick
http://research.amnh.org/iz/spiders/cat ... SIDAE.html
The Tarantula Biobliography -editie revizuita in noiembrie 2009- si actualizata mereu.
http://www.exoticfauna.com/tarantulabib ... index.html
2.In continuare vreau sa adaug niste informatii referitoare la anatomia, organele si functiile corpului paianjenilor, si a tarantulelor noastre.
Simtul tactil al paianjenilor
Paianjenii au un simt tactil foarte dezvoltat, vizual nu sunt capabili decat sa distinga lumina, intunericul si formele de baza. Paianjenii invata despre mediul in care traiesc mai degraba prin simtul tactil decat prin cel vizual. Pot sa isi dea seama de ce se intampla in jurul lor facand diferenta intre vibratii. Un paianjen poate sa faca diferenta intre vibratiile pe care le transmite o insecta prinsa in panza lor si vibratiile pe care le produce vantul. Cand incearca sa se imperecheze, multi masculi din diferite specii de paianjeni produc anumite vibratii speciale pe panza femelei, astfel incat aceasta sa faca difenta intre un mascul si o prada.
Parul paianjenilor si functiile sale
Toate firele de par de pe corpul unui paianjen nu au aceleasi functii, si fiecare par este sensibil in diferite moduri. Unele fire de par ajuta paianjenul sa se prinda pe anumite suprafete. Fiecare din acesti perisori de fixare este divizat in mii de peri mai mici care sunt ca niste maini micute, oferindu-i paianjenului o priza mai buna. Alte tipuri de par sunt folosite de paianjeni ca niste mici piepteni pentru a-si impiedica panza sa se incalceasca. Altii perisori simt miscarile din jurul paianjenului.
Perisorii urticanti – unele specii de tarantule poseda perisori mici, fini si ghimpati, si care contin venin slab, pe care ii vor arunca daca sunt deranjate. Acesti perisori pot cauza iritatii daca ajung in ochi, nas sau pe piele, este de preferat sa va acoperiti mainile, si sa mentineti animalul la o distanta sigura de fata atunci cand il hraniti sau ii faceti curat in terariu. Se spune ca multi crescatori de tarantule au renuntat la ele pentru ca au avut reactii adverse la acesti perisori (iritari ale pielii, probleme respiratorii si umflaturi)
De asemenea speciile arboricole isi aseaza acesti perisori pe panza pentru a se proteja de pradatori, asadar atentie si la panza lor. Dupa contactul cu perisorii spalati-va pe maini, acest lucru nu garanteaza insa neutralizarea efectului lor.
Organele de simt
Paianjenii au pana la 8 ochi simpli, aranjati in doua grupuri, dar desi unii pot distinge imagini, nici un paianjen nu are ochii la fel de dezvoltati ca cei ai insectelor. In schimb, lumea paianjenilor este una compusa din vibratii, pe care animalul le simte prin suprafata pe care traieste. O asemenea lume este practic necunoscuta omului. Toate activitatile paianjenilor – inclusiv hranirea, imperecherea, si depusul oualelor au loc in timp ce acestia sunt suspendati prin fire de panza.
Picioarele paianjenilor
Cele sapte segmente ale picioarelor unui paianjen il fac mult mai flexibil decat cele ale omului. Ca si oamenii, paianjenii au muschi care flexeaza picioarele spre corpul animalului. Cu toate acestea, paianjenii nu au muschi care sa determine extensia picioarelor. De fiecare data cand un paianjen este nevoit sa extinda un picior, trebuie sa pompeze lichid in acel picior. Apoi, pentru a flexa din nou piciorul, presiunea este eliberata si lichidul se scurge din picior in timp ce muschii sunt activati. Acest proces este similar cu modul in care un furtun de gradina devine rigid si misca necontrolat cand este umplut cu apa, si apoi devine din nou imobil cand apa nu mai curge prin el.
Picioarele «paroase » - Multi paianjeni au aglomerari dense de perisori scurti numite « scopulae » intre gheare. Capatul fiecarui perisor este imparit in multi perisori mai mici, asemanator oarecum cu o perie, acesti perisori aduna o oarecare umiditate de pe intinderea suprafetelor umede, «lipind » practic picioarele animalului. Paianjenii cu astfel de picioare pot urca pe suprafete netede precum sticla.
Piciorele cu gheare – doua gheara cu aspect de dinte la capatul piciorului unui paianjen il ajuta sa adere la suprafetele pe care acesta merge. Paianjenii care construiesc panza au o a treia gheara, mijlocie care se agata de firele de matase ale panzei si mentine panza impotriva perisorilor ghimpati. Aceasta adaptare ii permite paianjenului sa se prinda de panza netede, uscata fara ca animalul sa alunece sau sa cada.
Panza paianjenilor
Panza paianjenilor este produsa in corpul paianjenuluica un lichid care paraseste corpul prin tuburi mici numite spinerete. Aceste spinerete au valve pe ele pe care animalul le poate folosi atunci cand are nevoie. Cand paianjenul porneste o astfel de valva, presiunea din interiorul corpului sau ajuta la impingerea panzei lichide afara prin spinerete. Panza devine solida atunci cand paraseste corpul. Paianjenul isi foloseste piciorele ca sa usureze trecerea panzei de pe spinerete pe suprafetele din jur.
Miscarea si sistemul circulator
Paianjenii au ceea ce se numeste un sistem circulator deschis. Inima pompeaza hemolimfa printr-o serie de vase si artere, dar paianjenilor le lipseste sistemul complex de capilare care la vertebrate schimba oxigen, nutriente, si deseuri intre sange si tesuturile corporale. In schimb, hemolimfa se infiltreaza printre tesuturile paianjenului, se aduna in « buzunare » mici pe partea ventrala a corpului, si ajunge din nou la inima. Nu toata hemolimfa trece prin organele respiratorii ale paianjenului. Un sistem circulator eficient, de presiune mare este crucial pentru locomatia paianjenului. Paianjenii au sapte segmente ale picioarelor (coxa, trocanter, femur, patela, tibie, metatarsus, tarsus) si miscarile lor sunt controlate de muschi si de schimbarile de presiune in lichidul circulator din corp. Paianjenii isi folosesc picioarele pentru a-si flexa picioarele, dar le lipsesc muschii extensori. In schimb, paianjenii isi extind picioarele prin schimbari in presiunea lichidului corporal. Cand paianjenul nu primeste destula apa pentru a reumple rezerva de lichid din corp, picioarele se strang si paianjenul nu mai este capabil sa le extinda.
Respiratia
Paianjenii au sisteme respiratorii diferite. Unii poseda asa numitii « book-lungs », unii poseda trahei tubulare, si alti prezinta ambele forme. « Book-lungs » sunt situati pe partea ventrala in dreptul a doua zone lipsite de par. Fiecare «book-lung » are o fanta deschisa pentru a primi aerul din exterior si o serie structuri umplute cu hemolimfa, asemanatoare unor frunzulite numite lamele. Cand aerul trece in corpul paianjenului, hemolimfa trece prin lamele fiind oxigenata.
Anatomie externa
Asemenea insectelor, paianjenii au o cuticula tare sau carapace corporala, numita exoschelet. Cuticula acopera cefalotoracele si picioarele si previne pierderea de umiditate, implicit uscarea paianjenului. In plus, cuticula furnizeaza paianjenului cu suport structural. Paianjenii au de asemenea si un schelet intern, care ste de fapt o extensie a cuticulei externe. Scheletul intern serveste ca o suprafata de inserare a muschilor. Spre deosebire de insecte, paianjenii nu poseda antene. In schimb ei doua apendice in apropierea gurii care sunt adesea confundate cu antenele insectelor. Aceste structure, numite pedipalpe, sunt folosite pentru a manipula hrana in timp ce mananca. O data cu maturizarea masculilor, pedipalpele devin organe foarte complexe care sunt folosite la inseminarea femelei. Pedipalpele femelelor sunt mai subtiri.
© http://homepage.ntlworld.com/spydawebb/anatomy.html
3.Mai adaug si cateva imagini foarte sugestive in ceea ce priveste anatomia tarantulelor (legenda este in enleza, insa nu cred ca asta o sa ridice probleme nimanui):
Imaginile au fost preluate de pe urmatoarele site-uri:
© http://arachnophiliac.info/burrow/anatomy.htm
© http://homepage.ntlworld.com/spydawebb/anatomy.html
© http://www.thedailylink.com/australiantarantulas/
1.Postez doua link-uri unde puteti gasi toate speciile de tarantule descrise. Datele de pe site-uri sunt actualizate mereu, deci daca nu gasiti o specie pe aceste liste, inseamna ca nu exista un articol stiintific pentru acea specie.
The World Spider Catalogue, by Norman Platnick
http://research.amnh.org/iz/spiders/cat ... SIDAE.html
The Tarantula Biobliography -editie revizuita in noiembrie 2009- si actualizata mereu.
http://www.exoticfauna.com/tarantulabib ... index.html
2.In continuare vreau sa adaug niste informatii referitoare la anatomia, organele si functiile corpului paianjenilor, si a tarantulelor noastre.
Simtul tactil al paianjenilor
Paianjenii au un simt tactil foarte dezvoltat, vizual nu sunt capabili decat sa distinga lumina, intunericul si formele de baza. Paianjenii invata despre mediul in care traiesc mai degraba prin simtul tactil decat prin cel vizual. Pot sa isi dea seama de ce se intampla in jurul lor facand diferenta intre vibratii. Un paianjen poate sa faca diferenta intre vibratiile pe care le transmite o insecta prinsa in panza lor si vibratiile pe care le produce vantul. Cand incearca sa se imperecheze, multi masculi din diferite specii de paianjeni produc anumite vibratii speciale pe panza femelei, astfel incat aceasta sa faca difenta intre un mascul si o prada.
Parul paianjenilor si functiile sale
Toate firele de par de pe corpul unui paianjen nu au aceleasi functii, si fiecare par este sensibil in diferite moduri. Unele fire de par ajuta paianjenul sa se prinda pe anumite suprafete. Fiecare din acesti perisori de fixare este divizat in mii de peri mai mici care sunt ca niste maini micute, oferindu-i paianjenului o priza mai buna. Alte tipuri de par sunt folosite de paianjeni ca niste mici piepteni pentru a-si impiedica panza sa se incalceasca. Altii perisori simt miscarile din jurul paianjenului.
Perisorii urticanti – unele specii de tarantule poseda perisori mici, fini si ghimpati, si care contin venin slab, pe care ii vor arunca daca sunt deranjate. Acesti perisori pot cauza iritatii daca ajung in ochi, nas sau pe piele, este de preferat sa va acoperiti mainile, si sa mentineti animalul la o distanta sigura de fata atunci cand il hraniti sau ii faceti curat in terariu. Se spune ca multi crescatori de tarantule au renuntat la ele pentru ca au avut reactii adverse la acesti perisori (iritari ale pielii, probleme respiratorii si umflaturi)
De asemenea speciile arboricole isi aseaza acesti perisori pe panza pentru a se proteja de pradatori, asadar atentie si la panza lor. Dupa contactul cu perisorii spalati-va pe maini, acest lucru nu garanteaza insa neutralizarea efectului lor.
Organele de simt
Paianjenii au pana la 8 ochi simpli, aranjati in doua grupuri, dar desi unii pot distinge imagini, nici un paianjen nu are ochii la fel de dezvoltati ca cei ai insectelor. In schimb, lumea paianjenilor este una compusa din vibratii, pe care animalul le simte prin suprafata pe care traieste. O asemenea lume este practic necunoscuta omului. Toate activitatile paianjenilor – inclusiv hranirea, imperecherea, si depusul oualelor au loc in timp ce acestia sunt suspendati prin fire de panza.
Picioarele paianjenilor
Cele sapte segmente ale picioarelor unui paianjen il fac mult mai flexibil decat cele ale omului. Ca si oamenii, paianjenii au muschi care flexeaza picioarele spre corpul animalului. Cu toate acestea, paianjenii nu au muschi care sa determine extensia picioarelor. De fiecare data cand un paianjen este nevoit sa extinda un picior, trebuie sa pompeze lichid in acel picior. Apoi, pentru a flexa din nou piciorul, presiunea este eliberata si lichidul se scurge din picior in timp ce muschii sunt activati. Acest proces este similar cu modul in care un furtun de gradina devine rigid si misca necontrolat cand este umplut cu apa, si apoi devine din nou imobil cand apa nu mai curge prin el.
Picioarele «paroase » - Multi paianjeni au aglomerari dense de perisori scurti numite « scopulae » intre gheare. Capatul fiecarui perisor este imparit in multi perisori mai mici, asemanator oarecum cu o perie, acesti perisori aduna o oarecare umiditate de pe intinderea suprafetelor umede, «lipind » practic picioarele animalului. Paianjenii cu astfel de picioare pot urca pe suprafete netede precum sticla.
Piciorele cu gheare – doua gheara cu aspect de dinte la capatul piciorului unui paianjen il ajuta sa adere la suprafetele pe care acesta merge. Paianjenii care construiesc panza au o a treia gheara, mijlocie care se agata de firele de matase ale panzei si mentine panza impotriva perisorilor ghimpati. Aceasta adaptare ii permite paianjenului sa se prinda de panza netede, uscata fara ca animalul sa alunece sau sa cada.
Panza paianjenilor
Panza paianjenilor este produsa in corpul paianjenuluica un lichid care paraseste corpul prin tuburi mici numite spinerete. Aceste spinerete au valve pe ele pe care animalul le poate folosi atunci cand are nevoie. Cand paianjenul porneste o astfel de valva, presiunea din interiorul corpului sau ajuta la impingerea panzei lichide afara prin spinerete. Panza devine solida atunci cand paraseste corpul. Paianjenul isi foloseste piciorele ca sa usureze trecerea panzei de pe spinerete pe suprafetele din jur.
Miscarea si sistemul circulator
Paianjenii au ceea ce se numeste un sistem circulator deschis. Inima pompeaza hemolimfa printr-o serie de vase si artere, dar paianjenilor le lipseste sistemul complex de capilare care la vertebrate schimba oxigen, nutriente, si deseuri intre sange si tesuturile corporale. In schimb, hemolimfa se infiltreaza printre tesuturile paianjenului, se aduna in « buzunare » mici pe partea ventrala a corpului, si ajunge din nou la inima. Nu toata hemolimfa trece prin organele respiratorii ale paianjenului. Un sistem circulator eficient, de presiune mare este crucial pentru locomatia paianjenului. Paianjenii au sapte segmente ale picioarelor (coxa, trocanter, femur, patela, tibie, metatarsus, tarsus) si miscarile lor sunt controlate de muschi si de schimbarile de presiune in lichidul circulator din corp. Paianjenii isi folosesc picioarele pentru a-si flexa picioarele, dar le lipsesc muschii extensori. In schimb, paianjenii isi extind picioarele prin schimbari in presiunea lichidului corporal. Cand paianjenul nu primeste destula apa pentru a reumple rezerva de lichid din corp, picioarele se strang si paianjenul nu mai este capabil sa le extinda.
Respiratia
Paianjenii au sisteme respiratorii diferite. Unii poseda asa numitii « book-lungs », unii poseda trahei tubulare, si alti prezinta ambele forme. « Book-lungs » sunt situati pe partea ventrala in dreptul a doua zone lipsite de par. Fiecare «book-lung » are o fanta deschisa pentru a primi aerul din exterior si o serie structuri umplute cu hemolimfa, asemanatoare unor frunzulite numite lamele. Cand aerul trece in corpul paianjenului, hemolimfa trece prin lamele fiind oxigenata.
Anatomie externa
Asemenea insectelor, paianjenii au o cuticula tare sau carapace corporala, numita exoschelet. Cuticula acopera cefalotoracele si picioarele si previne pierderea de umiditate, implicit uscarea paianjenului. In plus, cuticula furnizeaza paianjenului cu suport structural. Paianjenii au de asemenea si un schelet intern, care ste de fapt o extensie a cuticulei externe. Scheletul intern serveste ca o suprafata de inserare a muschilor. Spre deosebire de insecte, paianjenii nu poseda antene. In schimb ei doua apendice in apropierea gurii care sunt adesea confundate cu antenele insectelor. Aceste structure, numite pedipalpe, sunt folosite pentru a manipula hrana in timp ce mananca. O data cu maturizarea masculilor, pedipalpele devin organe foarte complexe care sunt folosite la inseminarea femelei. Pedipalpele femelelor sunt mai subtiri.
© http://homepage.ntlworld.com/spydawebb/anatomy.html
3.Mai adaug si cateva imagini foarte sugestive in ceea ce priveste anatomia tarantulelor (legenda este in enleza, insa nu cred ca asta o sa ridice probleme nimanui):
Imaginile au fost preluate de pe urmatoarele site-uri:
© http://arachnophiliac.info/burrow/anatomy.htm
© http://homepage.ntlworld.com/spydawebb/anatomy.html
© http://www.thedailylink.com/australiantarantulas/