Clasificare Clasa Reptilia, Ordinul Squmata, Subordinul Serpentes, Familia Colubridae, Subfamilia Colubrinae, Genul Euprepiophis.
Sinonime Coluber mandarinus CANTOR 1842 Coluber mandarinus BOULENGER 1894 Ablabes pavo ANNANDALE 1912 (fide SMITH 1943) Elaphe mandarinus STEJNEGER 1925 Elaphe takasago TAKAHASHI 1930 Holarchus roulei ANGEL & BOURRET 1933 (fide SMITH 1943) Elaphe mandarina SMITH 1943 Elaphe mandarinus FLECK 1985 Elaphe mandarina DAS 1996 Elaphe mandarina SCHULZ 1996 Euprepiophis mandarinus UTIGER et al. 2002 Euprepiophis mandarinus GUMPRECHT 2003
Subspecii Nu există subspecii clasificate.
Nume comun Mandarin Ratsnake.
Statut de conservare Nu este înscris nici în Lista Roşie a IUCN şi nici în anexele CITES.
Areal de distribuţie Arealul de distribuţie cuprinde India, nordul Myanmar-ului, Laos, Vietnam, Taiwan şi sudul Chinei.
Habitat Se întâlnesc în păduri montane, terenuri agricole, zone cu vegetaţie densă şi zone stâncoase, de la 500 m până la 3000 m altitudine (Tibet).
Descriere Specia a fost descrisă de CANTOR în anul 1842 şi a făcut o bună perioadă de timp parte din Genul Elaphe. Este o specie nocturnă, terestră, cu un comportament foarte timid, majoritatea timpului stând ascunşi, de obicei în adăposturi subterane. Dimensiunile variază în funcţie de zona de provenienţă a exemplarelor, cele mai mici fiind cele din China (aprox. 90-100 cm lungime) iar cele mai mari fiind cele din Vietnam (aprox. 180 cm lungime). Prezintă un model format din romburi, conturate de obicei cu negru şi colorate în interior cu galben sau portocaliu iar restul corpului este gri. În captivitate s-au obţinut şi alte tipuri de colorit cum ar fi Hypomelanistic, Albino, Xanthic sau Leucistic.
Hrănire În natură se hrănesc cu amfibieni, ouă de păsări şi alte reptile, mai rar cu rozătoare. În captivitate pot fi hrăniţi cu rozătoare, puii la interval de 5-7 zile iar adulţii la 7-10 zile. Deoarece în natură rozătoarele nu sunt foarte întâlnite în hrana lor, puii sunt foarte dificil de hrănit şi este posibil ca în primele luni să trebuiască să fie hrăniţi forţat, până se obişnuiesc cu şoriceii.
Reproducere Ajung la maturitate sexuală în jurul vârstei de 3 ani. În natură această specie intră în hibernare la începutul lunii noiembrie. În captivitate se poate simula această hibernare, pentru a stimula reproducerea, prin scăderea treptată a temperaturii sub 10°C pe o perioadă de 8-10 săptămâni. Sezonul de împerechere începe în luna martie, masculii fiind atraşi de femele cu ajutorul feromonilor, existând deseori lupte între aceştia pentru privilegiul de a se împerechea. Copulaţia are loc de obicei noaptea iar o femela poate depune în medie 5-12 ouă, de mai multe ori pe an. Ouăle sunt depuse la 3-4 săptămâni de la copulaţie şi eclozează în aproximativ 50 de zile, la o temperatură de 28 °C.
Terariu - amenajare şi necesităţi Un terariu de 150 cm lungime, 80 cm lăţime şi 40 cm înălţime este de ajuns pentru a găzdui un exemplar adult.Temperatura optimă pe timpul zilei poate varia între 23-25 °C, noaptea putând să scadă până la 20 °C. Nivelul umidităţii relative a aerului din terariu trebuie să depăşească mereu 70%, lucru la care vă va ajuta substratul de cocos deoarece menţine foarte bine umiditatea. Este o specie timidă deci terariul trebuie dotat corespunzător, cu ascunzători unde să se poată retrage pentru a evita stresul animalului. Terariul trebuie dotat cu un vas cu apă, verificată şi schimbată des, deoarece aceştia pot să defecheze în apă şi chiar daca nu, apa stătută poate conţine diverse bacterii care pot dăuna animalului.
|