|
Fotografii preluate cu acordul autorului, Thor Hakonsen, www.thorhakonsen.com
Clasificare
Clasa Reptilia, Ordinul Squamata, Subordinul Serpentes (Ophidia), Familia Colubridae, Subfamilia Colubrinae, Genul Gonyosoma.
Sinonime
Coluber oxycephalus BOIE 1827
Gonyosoma viride WAGLER 1828
Herpetodryas oxycephalus SCHLEGEL 1837
Alopecophis chalybeus GRAY 1849
Gonyosoma oxycephalus BLEEKER 1857
Aepidea robusta HALLOWELL 1861
Coluber oxycephalus BOULENGER 1890
Coluber oxycephalus BOULENGER 1894
Elaphe oxycephala GRIFFIN 1909
Gonyosoma oxycephala BARBOUR 1912
Elaphe oxycephala oxycephala SACKETT 1940
Elaphe oxycephala SMITH 1943
Coluber jansenii (nec Gonyosoma jansenii BLEEKER, 1858) - ROBINSON & KLOSS 1920
Gonyosoma oxycephalum DOWLING 1958
Gonyosoma oxycephalum RUTNAU 1986
Elaphe oxycephala SCHULZ 1996
Gonyosoma oxycephalum MANTHEY & GROSSMANN 1997
Gonyosoma oxycephalum COX 1998
Gonyosoma oxycephala GAULKE 2001
Gonyosoma oxycephala FERNER 2001
Elaphe oxycephala SHARMA 2004
Subspecii
Nu există subspecii clasificate, doar mai multe varietăţi coloristice regionale.
Nume comun
Red tailed green snake, Green tree racer, Green tree ratsnake.
Statut de conservare
Specia nu este înscrisă pe Lista Roşie-IUCN şi nici pe anexele CITES.
Areal de distribuţie
Au un areal de distribuţie foarte mare, specia fiind întâlnită în aproape tot sud-estul Asiei: Java, Borneo, Sumatra, Bangka, Belitung, Karimata Legundi, Lombok, Arhipeleagul Mentawai, Arhipeleagul Natuna, Nias, Panaitan, Arhipeleagul Riau, Sebuku, Arhipelagul Tambelan, Cambodgia, Laos, Tailanda, Vietnam, Myanmar, Malaezia, Singapore, Insula Penang, Insulele Andaman, Insulele Nicobar, Insulele filipineze Balabac, Bohol, Bongao, Dinagat, Lubang, Luzon, Negros, Palawan, Arhipeleagul Sulu, Panay.
Habitat
Gonyosoma oxycephalum ocupă pădurile tropicale şi este întâlnit uzual în zonele de joasă altitudine, la baza dealurilor, în pădurile de mangrove, mlaştini şi prin vegetaţia de pe malurile râurilor. Este o specie predominant arboricolă fiind întâlnită în arbori, arbuşti şi tufişuri, în zone de până la 750 m altitudine.
Descriere
Este un şarpe pretenţios, nerecomandat începătorilor, dezvoltă uşor boli de piele sau infecţii respiratorii dacă nu este ţinut în condiţii corecte. Exemplarele înmulţite în captivitate sunt mult mai rezistente şi mai uşor de îngrijit decât exemplarele importate (Wild Caught). Gonyosoma oxycephalum are uzual o culoare verde intens, coada fiind roşiatică sau gri-argintie. Capul prezintă două dungi orizontale care trec prin dreptul ochilor, specifice genului Elaphe, din care au facut parte iniţial şi aceşti serpi. Există mai multe forme coloristice care par să fie varietăţi regionale. Au fost raportate specimene complet galbene în Tailanda şi Filipine dar şi numeroase exemplare total gri în Java. Gonyosoma oxycephalum este un şarpe suplu, bine adaptat la viaţa arboricolă. Coada puternică, prehensilă îl ajută pentru a se apuca de crengi în timpul deplasării sale prin vegetaţia abundentă tipică pădurilor tropicale. Femelele sunt în general mai mari decât masculii lungimea tipică pentru un exemplar adult fiind de 1,8 m dar s-au întâlnit exemplare de pânp la 2,4 m.
Hrănire
Se pot hrăni săptămânal cu rozătoare sau păsări de dimensiuni potrivite cu mărimea şerpilor. Sunt recunoscuţi ca şerpi dificil de hrănit, mofturoşi, unii acceptând numai păsări, aruncate spre ei, pentru a le prinde din zbor în special în cazul şerpilor importaţi, învăţaţi să vâneze păsări. Cei înmulţiţi în captivitate acceptă cu uşurinţă şi şoareci sau şobolani, adulţii putând mânca şi doi şobolani subadulţi la o singură masă. Unele exemplare nu mănâncă decât şoareci, neacceptând şobolanii. De obicei puii nu atacă prada decât dacă sunt sâcâiţi, atinşi pe bot cu hrana, enervaţi ca să atace, sau după minute întregi în care aţi plimbat şoarecele pe lângă nasul lor. Aveţi grijă ca şoarecii congelaţi să fie bine încălziţi întotdeauna.
Reproducere
Acesti şerpi au abilitatea de a se reproduce întregul an, nefiind necesară o perioadă de pregătire, cum ar fi iernarea tipică altor specii. În sălbăticie depun până la patru ponte pe an. După împerechere, la un interval de timp de 50-70 de zile femela va depune 4-6 ouă. Ouăle pot fi incubate în perlit sau vermiculită la o temperatură de 26-32°C timp de 80-190 de zile, în funcţie de temperatură.
Terariu - amenajare şi necesităţi
Puii pot fi ţinuţi în faunarii sau diverse alte cutii amenajate pentru ei dar pe măsură ce vor creşte va trebui să vă gândiţi la un terariu spaţios înalt, pentru specii arboricole. Un terariu de (h) 120 cm x (L) 100 cm x (l) 70 cm este suficient pentru un exemplar sau pentru o pereche dar dacă puteţi construi un terariu peste aceste dimensiuni este cu atât mai bine. Terariul trebuie să fie amenajat cu multe crengi, liane şi multe plante artificiale sau naturale pentru ca şerpii să se simta bine, să nu fie stresaţi. Terariul trebuie să fie dotat şi cu un vas mare cu apă şi peşteri în care să se poată ascunde şerpii. Aveţi nevoie şi de două sau mai multe cutii umplute pe jumătate cu muşchi umezit (sphagnum moss), cutii care vor fi folosite de şerpi şi în procesul năpârlirii, pentru umiditate, cât şi de către femele pentru depunerea ouălor. Aceste cutii vor fi poziţionate în tot terariul, pe substrat sau la înălţime, pe crengi, pentru ca şerpii să îşi aleagă locul preferat. Ca substrat se pot folosi ziarele sau şerveţelele pentru că se pot schimba rapid şi des, aceşti şerpi făcând destul de uşor boli de piele de la bacteriile existente în diverse alte tipuri de substrat.
Temperatura din terariu în timpul zilei trebuie să se încadreze în intervalul 26-29°C iar în timpul nopţii poate coborî până la 24°C. Temperatura necesară poate fi menţinută cu heatpaduri deoarece becurile usucă foarte mult şi rapid aerul din terariu, în special pentru pui, la adulţi putând fi montate şi becuri pentru încălzire sau încălzitore ceramice. Cea mai bună soluţie este încălzirea camerei în care este terariul şerpilor, la temperatura necesară lor. Umiditatea din terariu trebuie să fie ridicată, în intervalul 70-90%, pulverizând apă de 1-2 ori pe zi se poate menţine în limite acceptabile. Scăderea sub acest interval sau creşterea peste acest interval de umiditate sunt bine suportate de animale pe perioade scurte.
|
