Teraristica Romania

  Pituophis catenifer affinis - exemplar albino

Clasificare

Clasa Reptilia, Ordinul Squamata, Subordinul Ophidia, Familia Colubridae, Genul Pituophis.

Sinonime

Pituophis catenifer BLAINVILLE 1835
Pituophis catenifer BAIRD & GIRARD 1853
Pituophis wilkesii BAIRD & GIRARD 1853
Pityophis heermanni HALLOWELL 1853
Elaphis reticulatus DUMÉRIL, BIBRON & DUMÉRIL 1854
Pituophis mexicanus DUMÉRIL, BIBRON & DUMÉRIL 1854
Coluber catenifer BOULENGER 1894
Pituophis catenifer rutilus VAN DENBURGH 1920
Pituophis catenifer stejnegeri VAN DENBURGH 1920
Pituophis catenifer coronalis KLAUBER 1946
Pituophis catenifer fuliginatus KLAUBER 1946
Pituophis melanoleucus catenifer HIRSCHKORN 1986
Pituophis catenifer LINER 1994
Pituophis melanoleucus catenifer BOL 2007

Pituophis catenifer affinis HALLOWELL 1852
Pituophis affinis HALLOWELL 1852
Pituophis sayi affinis TAYLOR 1938
Pituophis melanoleucus affinis BOGERT 1966
Pituophis melanoleucus affinis STEBBINS 1985
Pituophis melanoleucus affinis CONANT & COLLINS 1991
Pituophis catenifer affinis COLLINS 1997
Pituophis catenifer affinis CROTHER 2000
Pituophis catenifer affinis HIRSCHKORN & SKUBOWIUS 2011
Pituophis catenifer affinis LOVE 2011

Pituophis catenifer annectens BAIRD & GIRARD 1853
Pituophis annectens BAIRD & GIRARD 1853
Pituophis melanoleucus annectens STEBBINS 1985
Pituophis melanoleucus annectans [sic] HIRSCHKORN 1986
Pituophis melanoleucus annectens LINER 1994
Pituophis melanoleucus annectens GRISMER et al. 1996
Pituophis catenifer annectens RODRIGUEZ-ROBLES & JESUS-ESCOBAR 2000
Pituophis catenifer annectans [sic] MATTISON 2007

Pituophis catenifer bimaris KLAUBER 1946
Pituophis melanoleucus bimaris — STEBBINS 1985
Pituophis melanoleucus bimaris — HIRSCHKORN & SKUBOWIUS 2011

Pituophis catenifer catenifer BLAINVILLE 1835
Pituophis melanoleucus catenifer STEBBINS 1985
Pituophis catenifer catenifer CROTHER 2000
Pituophis catenifer catenifer HIRSCHKORN & SKUBOWIUS 2011

Pituophis catenifer deserticola STEJNEGER 1893
Pituophis catenifer deserticola MITTLERMAN 1942
Pituophis melanoleucus deserticola PARKER 1973
Pituophis melanoleucus deserticola STEBBINS 1985
Pituophis catenifer deserticola CROTHER 2000
Pituophis catenifer deserticola HIRSCHKORN & SKUBOWIUS 2011

Pituophis catenifer fulginatus KLAUBER 1946
Pituophis catenifer fuliginatus RODRÍGUEZ-ROBLES & DE JESÚS-ESCOBAR 2000

Pituophis catenifer pumilis KLAUBER 1946
Pituophis melanoleucus pumilis STEBBINS 1985
Pituophis catenifer pumilis CROTHER 2000
Pituophis catenifer pumilus HIRSCHKORN & SKUBOWIUS 2011

Pituophis catenifer sayi SCHLEGEL 1837
Coluber Sayi DEKAY 1842 (fide DUMÉRIL et al. 1854)
Coronella Sayi HOLBROOK 1842
Ophibolus Sayi BAIRD & GIRARD 1853
Coronella Sayi DUMÉRIL, BIBRON & DUMÉRIL 1854
Pituophis sayi sayi BURT 1935
Pituophis melanoleucus CONANT & COLLINS 1991
Pituophis melanoleucus sayi LINER 1994
Pituophis catenifer sayi COLLINS 1997
Pituophis catenifer sayi MATTISON 2007

Subspecii

Pituophis catenifer affinis HALLOWELL 1852
Pituophis catenifer annectens BAIRD & GIRARD 1853
Pituophis catenifer bimaris KLAUBER 1946
Pituophis catenifer catenifer BLAINVILLE 1835
Pituophis catenifer coronalis KLAUBER 1946
Pituophis catenifer deserticola STEJNEGER 1893
Pituophis catenifer fulginatus KLAUBER 1946
Pituophis catenifer insulanus KLAUBER 1946
Pituophis catenifer pumilis KLAUBER 1946
Pituophis catenifer sayi SCHLEGEL 1837

Nume comun

Sonoran Gopher Snake, Arizona Gopher Snake

Statut de conservare

Este un șarpe des întâlnit, de multe ori confundat cu șarpele cu clopoței și omorât crezând că este periculos. În mod frecvent sunt omorâți pe străzi când încearcă sa le traverseze sau când stau să se încălzească. Nu este inclus pe nici o listă pentru protejarea speciei.

Areal de distribuție

Zona de distribuție pornește din nordul statului Colorado, și se întâlneste în mare parte din statele New Mexico și Arizona. În California se întâlnește doar în sud. În Texas se întâlnește doar în vârful vestic. Din California până în vestul Texasului se întâlnește de-a lungul graniței cu Mexic. În Mexic se intâlnește în Baja California Norte, Chihuahua, Coahuila, San Louis Potosi, Zacatecas, Sinaloa și Sonora.

Habitat

Această subspecie se întâlnește în diverse tipuri de habitat, cum ar fi deșertice, semi-deșertice, zone cu ferme, văi de râuri, păduri de conifere până chiar in zone stâncoase. Cu toate acestea cele mai multe exemplare se întâlnesc în zonele cu ferme. Se întâlnesc de la nivelul marii până la maxim 2700 m altitudine.

Descriere specie

Culoarea corpului este galbenă, culoarea nisipului, parțial gri și are mai mult de 45 de șei. Culoarea șeilor începe cu maro pe gât, încep să se deschidă spre mijlocul corpului, apoi încep să se închidă la culoare spre coadă, unde ajung să fie negre. Șeile sunt clar separate. În lateralul șeilor se găsesc o serie de marcaje între șei. Mai jos pe lateral, este o serie de pete mai mici și mai închise la culoare. Burta este albă cu tente galbene, cu pete negre, exceptând zona gâtului unde este doar alb. Pe părțile laterale capului se găsește câte o dungă neagră din colțul gurii până la ochi. În medie ajung la 1,7 m, însă în cazuri excepționale pot ajunge până la 2,3 m. Este un șarpe care este mai activ în timpul zilei. Este o specie ce se întâlnește des pe drumuri si poteci, mai ales primavara când masculii sunt în căutare de partener. În cazul în care temperaturile din timpul zilei pe timpul verii sunt prea ridicate, vor ieși la soare doar dimineața si seara. Petrece mult timp în vizuinile rozătoarelor sau în alte locuri ascunse. Uneori se cațără în copaci și în arbusti în căutare de cuiburi de păsări. Este un bun săpător, cățărator si înotător. Atunci când se simte amenințat, se ridică, își umflă corpul, deschide gura și sâsâie tare. În același timp agita coada, scoțând un zumzăit, imitând șarpele cu clopoței. Din cauza arealului mare de distribuție, zonele climatice în care se întâlnește sunt diferite, asta afectând direct perioada de hibernare. Exemplarele din zonele muntoase hibernează și 4-5 luni pe an, spre diferență de cele din zonele mai joase, mai ales de cele din Mexic, unde perioada rece este mult mai scurtă.

Hrănire

În natură mănâncă rozătoare, păsări și ouăle acestora. Puii se hrănesc și cu șopârle. În captivitate se hrănește săptămânal cu șoareci potriviți ca dimensiune pentru exemplarul deținut.

Reproducere

Femelele depun între 3 și 25 de ouă. Perioada incubației este între 60-75 zile. Când vor ecloza, puii au între 35 și 45 cm. Coloritul este foarte asemănător cu al parinților. Inițial coloritul va fi mai pal și mai intens. Pe masură ce cresc, coloritul va deveni mai închis.

Terariu

Este un sarpe destul de mare asa ca ii trebuie un terariu de minim L 120 cm x l 50 cm x H 50 cm. Are nevoie de o zonă caldă și una mai rece asa ca becul si heatpadul se vor monta la un capat al terariului. Temperatura medie în timpul zilei trebuie să fie de 27-30°C iar în timpul nopții de 23°C. Nu are nevoie de umiditate mare. Are nevoie de o ascunzătoare în zona caldă și una în zona rece, să poată să își regleze temperatura corpului dupa dorinta. Un vas cu apă este necesar pentru a-i asigura apa pentru băut.