|
Clasificare
Clasa Reptilia, Ordinul Squamata, Subordinul Lacertilia, Familia Varanidae, Genul Varanus.
Sinonime
Varanus panoptes STORR, 1980
Varanus panoptes COGGER, 2000
Varanus panoptes horni BÖHME, 1988
Varanus gouldii horni BÖHME, 1991
Varanus gouldii horni DE LISLE, 1996
Varanus panoptes horni BÖHME, 2002
Varanus panoptes horni AKERET, 2006
Varanus panoptes horni AKERET, 2010
Varanus panoptes rubidus STORR, 1980
Varanus gouldii rubidus BÖHME, 1991
Varanus gouldii rubidus DE LISLE, 1996
Varanus panoptes rubidus COGGER, 2000
Subspecii
Există patru subspecii:
Varanus panoptes panoptes STORR 1980
Varanus panoptes horni BÖHME 1988
Varanus panoptes rubidus STORR 1980
Varanus panoptes wanjarri BENNET 2003
Nume comun
Yellow-spotted Monitor, Argus Monitor.
Statut de conservare
Specia nu este prevazută pe Lista Roşie a IUCN însă este menţionată pe Anexa B (II) a CITES.
Areal de distribuţie
Sunt distribuiţi în nordul-vestul Australiei şi Noua Guinee.
Habitat
Se întâlnesc în zonele bogate în vegetaţie din pădurile tropicale.
Descriere
Varanus panoptes a fost descris de Storr în anul 1980. Este o specie diurnă, terestră, însă de multe ori se urcă în copaci, în principal pentru a căuta hrană sau a se adăposti de pericole. Exemplarele adulte ating în medie între 90-150 cm lungime, Varanus panoptes panoptes fiind cea mai lungă şi mai robustă subspecie iar Varanus panoptes horni cea mai mică. Femelele sunt mai mici decât masculii, o femelă atingând în medie 90-100 cm lungime iar un mascul 120-150 cm lungime.
Coloritul acestora este foarte variat, în funcţie de fiecare exemplar în parte şi de locul de originie, corpul fiind punctat şi dungat de obicei cu galben sau crem, fapt din care rezultă şi numele comun al speciei (Yellow-spotted Monitor).
Corpul este robust, capul alungit, nările sunt poziţionate aproape de vârful botului iar limba adânc bifurcată este de culoare roşiatică. Membrele puternice sunt dotate cu gheare curbate şi ascuţite.
Hrănire
În sălbăticie aceştia mănâncă orice pot vâna, având o dietă ce conţine insecte, peşti, crabi, păsări, rozătoare, reptile (inclusiv pui de varani), ouă de păsări şi reptile. În captivitate sunt hrăniţi de obicei cu insecte şi rozătoare (şoareci, şobolani) şi este recomandată suplimentarea insectelor cu calciu şi vitamine.
Reproducere
Varanus panoptes ajunge la maturitate sexuală în jurul vârstei de 2 ani. Desi masculii tind să fie mai lungi şi mai robuşti decât femelele, specia nu prezintă dimorfism sexual, cea mai precisă metodă de sexare fiind sondarea. O femela depune în medie 10-12 ouă, la aproximativ 5 săptămâni de la împerechere, o dată pe an, în cuiburile de termite sau le îngroapă în pământ.
Temperatura de incubare este cuprinsă între 26-29º C, pe o perioadă de 190 - 290 de zile. După ce ies din ouă, puii au aproximativ 20 cm lungime şi 27 grame greutate. Se pot ţine în grupuri însă nu este recomandat ca în cadrul aceluiaşi grup să existe mai mult de un mascul, deoarece pot deveni agresivi între ei mai ales în timpul perioadei de reproducere.
Terariu - amenajare şi necesităţi
Având în vedere că e o specie terestră, lungimea şi lăţimea terariului sunt mai importante decat înălţimea, un terariu de 200 cm x 70 cm x 70 cm (L x l x h) fiind minimul necesar pentru a găzdui un exemplar adult.
Temperatura optimă în timpul zilei trebuie să fie cuprinsă între 25-27°C, cu o maximă de 40-45°C în zona calda, noaptea putând să scadă până la minim 22ºC. Nivelul umidităţii relative a aerului ar trebui să fie cuprins între 60-70%.
Este o specie diurnă deci este necesară simularea ciclului zi-noapte, cu ajutorul unui bec care pe lângă lumină să producă şi căldură, lucru care va ajuta reptila să îşi regleze temperatura corpului. Iluminarea cu raze UV este recomandată mai ales în cazul puilor şi juvenililor.
Ca substrat puteţi folosi în general orice tip de substrat care nu este dăunator animalului însă cel mai recomandat este un substrat format dintr-un amestec de pământ cu nisip care îi va permite animalului să sape.
Este necesară dotarea terariului cu un vas cu apă în care reptila să se scufunde, verificat periodic deoarece reptilele au obiceiul să defecheze în apă. Vasul cu apă va ajuta şi la menţinerea umidităţii în terariu.
|
