|
Clasificare
Clasa Reptilia, Subclasa Anapsida, Ordinul Testudines, Familia Emydidae, Subfamilia Deirochelyinae, Genul Trachemys.
Sinonime
Testudo scripta THUNBERG in SCHOEPFF 1792
Emys vittata GRAY 1831
Emys grayii GRAY 1873
Crysemys scripta BOULENGER 1889
Pseudemys scripta JORDAN 1899
Crysemys scripta FRITZ & BIENERT 1981
Crysemys grayi FRITZ & BIENERT 1981
Pseudemys scripta STEBBINS 1985
Trachemys scripta SCHWARTZ & HENDERSON 1991
Trachemys scripta LINER 1994
Trachemys scripta KÖHLER 2000
Pseudemys grayi
Pseudemys ornata
Trachemys scripta scripta SCHOEPFF 1792
Testudo serrata DAUDIN 1802
Emys serrata SAY 1824
Emys serrata DUMÉRIL & BIBRON 1835
Emys serrata DUMÉRIL & BIBRON 1854
Pseudemys scripta scripta CARR 1937
Crysemys scripta scripta HULSE 1980
Trachemys scripta scripta IVERSON 1986
Trachemys scripta scripta CONANT & COLLINS 1991
Trachemys scripta scripta SEIDEL 2002
Trachemys scripta elegans WIED 1838
Emys elegans WIED 1839
Emys holbrooki GRAY 1844
Emys sanguinolenta GRAY 1855
Trachemys lineata GRAY 1873
Chrysemys scripta var. elegans BOULENGER 1889
Pseudemys scripta elegans CAGLE 1944
Pseudemys scripta elegans STEBBINS 1985
Trachemys scripta elegans IVERSON 1986
Trachemys scripta elegans CONANT & COLLINS 1991
Trachemys scripta elegans SEIDEL 2002
Trachemys scripta troostii HOLBROOK 1836
Emys troosti HOLBROOK 1836
Emys cumberlandensis HOLBROOK 1840
Emys Troostii DUMÉRIL & BIBRON 1854
Trachemys troosti GRAY 1863
Chrysemys troostii BOULENGER 1889
Pseudemys scripta troostii CARR 1937
Pseudemys scripta troostii CONANT 1938
Trachemys scripta troostii IVERSON 1986
Trachemys scripta troostii CONANT & COLLINS 1991
Trachemys scripta troostii SEIDEL 2002
Subspecii
În prezent există trei subspecii:
-Trachemys scripta scripta - The yellow-bellied slider (Wied-Neuwied, 1839), răspândită în Virginia, Alabama şi Florida;
-Trachemys scripta elegans - The red-eared slider (Wied-Neuwied, 1839), răspândită în nordul SUA, Golful Mexic, California, Canada, Australia, Africa de Sud şi Europa;
-Trachemys scripta troostii - The Cumberland slider (Holbrook, 1836), răspândită în America Centrala şi de Nord
Nume comun
Pond slider, Common slider / Red-eared slider, Ţestoasa cu tâmple roşii (pentru Trachemys scripta elegans).
Statut de conservare
Este menţionată de Lista Roşie-IUCN ca fiind Least Concern (LC) iar subspecia Trachemys scripta elegans apare pe Anexa II (B) a CITES. În multe ţări cu climă temperată Trachemys scripta este specie invazivă, afectând serios speciile indigene din multe zone ale lumii, acesta fiind şi cazul Romaniei.
Areal de distribuţie
Specia este originară din Statele Unite ale Americii şi Mexic însă a fost introdusă în urma comerţului cu animale şi pe continentul european (Italia, Spania, Grecia, Franta, Romania, etc) dar şi pe cel african sau asiatic, mergând până în Indonezia.
Habitat
Se întâlnesc de obicei în apele puţin adânci şi bogate în vegetaţie, delte, lacuri, iazuri sau mlaştini. Pot fi observate frecvent deasupra apei, pe buşteni sau pe mal, însă atunci când se simt ameninţate se retrag imediat în apă.
Descriere specie
Trachemys scripta a fost descrisă de Thunberg in Schoepff în anul 1792. Este o broască ţestoasă acvatică, diurnă, exemplarele adulte atingând până la 30 cm lungime şi o greutate de 3 kg. Cea mai mare subspecie este Trachemys scripta elegans. Sunt solitare, au un comportament timid şi îşi petrec majoritatea timpului în apă. La fel ca în cazul tuturor ţestoaselor corpul acestora este protejat de carapace şi plastron. Carapacea are o formă ovală şi este puţin aplatizată, cu plăcile aşezate în rânduri, un rând exterior concentric, două laterale, semicirculare şi unul median. Membrele puternice se termină cu degete unite printr-o membrană care le ajută să înoate mai eficient şi gheare. Masculii au ghearele membrelor anterioare mai lungi şi mai ascuţite decât femelele, ajutându-i să se fixeze pe carapacea femelei în timpul împerecherii. În apă se direcţionează cu ajutorul gâtului alungit pe care îl folosesc pe post de cârmă. Puii au un colorit verzui al carapacei, dungat cu galben însă pe măsură ce cresc carapacea se va închide la culoare până la un verde-brun închis. Plastronul este gălbui, pătat uneori cu negru. Speranţa de viaţă în captivitate este de aproximativ 20 de ani însă în sălbăticie acestea trăiesc şi peste 40 de ani. Pot rezista câteva ore fără probleme în afara apei.
Hrănire
Este o specie omnivoră, puii şi juvenilii sunt predominant carnivori însă pe măsură ce cresc vor consuma tot mai multe vegetale. În natură dieta lor include insecte acvatice, melci, mormoloci, crustacee, peşti, moluşte, plante acvatice (cum ar fi cele din genul Elodea, Eichhornia, Azolla). În captivitate se pot hrăni cu păpădie, nap, morcov, dovleac, salată, viermi, greieri, peşti, râme, etc. Este recomandat ca adulţii să se hrănească de 2-3 ori pe săptămână iar puii zilnic. Hrana trebuie suplimentată cu calciu şi vitamine. Deşi există mâncare specială pentru broaştele ţestoase în magazinele de specialitate, nu este recomandat ca aceasta să reprezinte mai mult de 25% din dietă. Nu toate plantele acvatice sunt bune pentru consum, unele din ele fiind toxice. Spanacul nu este indicat deoarece poate crea deranjamente stomacale. Se pot oferi ocazional bucaţele de carne fiartă.
Reproducere
Masculii ajung la maturitate sexuală în jurul vârstei de 3-5 ani iar femelele la 5-7 ani. Specia prezintă dimorfism sexual, masculii având coada mai lungă şi mai subţire decât femelele, ghearele membrelor anterioare mai lungi şi mai ascuţite decât cele ale femelelor. Masculii sunt de asemenea mai mici decât femelele. Forma plastronului la masculi este uşor concava. În natură acestea hibernează, începând cu luna octombrie, când temperaturile scad sub 10 °C, adăpostindu-se în nisip sau în malurile apelor. În captivitate nu este recomandată hibernarea decât dacă pot fi oferite condiţiile necesare, mai exact scăderea temperaturii între 2-10 °C, altfel, dacă temperaturile variază între 12-20 °C, ţestoasa va oscila între hibernare şi starea de activitate, fiind periculos pentru sănătatea reptilei. Împerecherea durează în medie 15-20 de minute şi are loc numai în apă, masculul prinzându-se cu ghearele membrelor anterioare de carapacea femelei. După împerechere femela părăseşte apa, săpând un adăpost pentru ouă cu ajutorul picioarelor din spate. O femelă depune între 4-20 de ouă de 2-3 pe an. Perioada de incubare variază între 60-80 de zile iar temperatura ar trebui cuprinsă între 22-27 °C. Atunci când ies din ouă puii au între 3-4 cm lungime.
Temperatura incubării are o influenţă foarte mare asupra sexului puilor ce vor ecloza, la o temperatura de 30-31°C majoritatea puilor vor fi femele pe când la o temperatură de 26-27°C majoritatea puilor vor fi masculi. La temperatură intermediară se obţin atât masculi cât şi femele.
Acvaterariu - amenajare şi necesităţi
Un acvaterariu de 100 cm lungime x 60 cm lăţime şi 50 cm înălţime este de ajuns pentru a găzdui un exemplar adult. Deoarece este o specie semi-acvatică, incinta trebuie să aibă atât suprafaţă uscată cât şi apă, fiind recomandată o proporţie de 30% pentru uscat şi 70% pentru apă. Adâncimea apei trebuie să îi permită broaştei să înoate în voie nu doar să se scufunde. Este o specie diurnă deci trebuie simulat ciclul zi-noapte cu ajutorul unui bec care pe lângă lumină să producă şi căldură, lucru care va ajuta reptila să îşi regleze temperatura corpului. Este necesară şi iluminarea UV pentru sintetizarea vitaminei D3 în organism. Becurile trebuie plasate la aproximativ 30-35 cm deasupra spaţiului uscat.
Apa din acvaterariu trebuie menţinută mereu curată (cu ajutorul filtrelor pentru acvarii), murdărindu-se destul de des deoarece acestea mănâncă şi defechează doar în apă. Temperatura optimă a aerului ar trebui să varieze între 28-30 °C iar cea a apei între 24-26 °C. Din decor este mai bine să lipsească plantele, fie ele artificiale sau naturale. În cazul în care broasca dumneavoastră va încerca să se hrăneasca cu ele, cele de plastic pot duce la urmări grave iar cele naturale vor sfârşi prin a fi distruse sau mâncate.
|
