Teraristica Romania

Un subiect foarte des întâlnit este cel despre hrănirea iguanelor. Odată cu popularitatea lor în continuă creştere şi pretul lor relativ mic, au apărut şi întrebările despre îngrijirea iguanelor.

Iguanele sunt animale strict erbivore. Deşi încă mulţi crescători recomandă ca acestea să fie hrănite cât sunt pui şi cu insecte sau alte proteine animale, stomacul iguanelor este strict al unui animal erbivor. Într-adevăr există mitul că s-au vazut în sălbăticie iguane care se hrăneau cu insecte dar adevarul este că se hrănesc cu acestea în mod accidental, odată cu vegetalele pe care le mănâncă uzual sau când materia vegetală lipseşte.

Iguanele au dinţi mici cu care sfâşie frunzele după care înghit aproape fără să mestece.
Cel mai important amănunt în îngrijirea iguanelor este asigurarea hranei şi apei proaspete. Apa murdară sau veche şi vegetalele uscate sau mai rău, mucegăite sau fermentate, pot duce la probleme serioase de sănătate ale animalului. Apa din vas se schimbă zilnic pentru a nu exista gunoaie sau fecale în ea, având în vedere că iguana obişnuieşte să-şi facă nevoile în vasul cu apă. Mâncarea se va oferi zilnic, proaspată, în două sau trei mese. Oferiţi hrana iguanei iar când nu mai mănâncă indepartaţi mâncarea şi încercaţi iarăşi după câteva ore. Având în vedere că iguana se hrăneşte numai cu vegetale, riscul îngrăşării datorită suprahrănirii este redus.

Mâncarea se oferă la cel puţin o oră după ce s-au aprins becurile în terariu, când animalul este deja încălzit şi poate să aibă o activitate normală. Vegetalele se toacă mărunt, se amestecă cu calciu şi se oferă într-un vas plat, din care animalul poate mânca cu uşurinţă. Folosiţi întotdeauna o dietă cât mai variată. Dacă daţi iguanei o zi mere, o zi păpădie sau altele, animalului întotdeauna îi vor lipsi unele elemente nutritive.
Fiind un animal mare şi cu creştere relativ rapidă va trebui întotdeauna să utilizaţi calciu amestecat în hrană pentru a vă asigura ca iguana creşte bine şi are scheletul sănătos, pentru a nu se îmbolnăvi de MBD (Metabolic Bone Disease), o boală foarte des întâlnită la animalele prost hrănite şi fără UV.  Foarte mare importanţă pentru sănătatea iguanei are tubul fluorescent/becul cu ultraviolete 5.0 (UVA 30% + UVB 5%).

Fără prezenta luminii ultraviolete animalul va asimila mult mai puţin calciu, organismul său neputând să sintetizeze vitamina D3, fără această asimilarea calciului fiind foarte redusă. Necesarul de calciu în organismul iguanei trebuie să respecte un raport de 2:1 al calciului şi fosforului. Unul din motivele pentru care unele din legume/fructe sunt nerecomandate sau recomandate doar ocazional în dieta iguanei este şi acest fapt, pentru că unele conţin prea mult fosfor. Altele conţin oxalaţi de calciu, care nu ajută cu nimic la asimilarea calciului, chiar dimpotrivă, duc la blocarea lui în organe, animalele făcând litiază renală sau biliară (pietre la rinichi, bilă).

În continuare vă prezentăm o listă a vegetalelor utilizate pentru hrănirea corectă a iguanelor sau a altor şopârle ierbivore şi a ţestoaselor terestre:

Hrana zilnică (vegetale care pot face parte din dieta de bază a animalelor):

- păpădie - frunze şi flori (Taraxacum officinale)
- frunze de nap, nap turcesc (Brassica rapa rapa, Brassica napus sau Brassica napobrassica, Pachyrhizus)
- andive, escarole (Cichorium endiva)
- nasturel (Nasturtium officinale)
- fasole verde - păstaia tocată mărunt (Phaseolus vulgaris)
- dovleac de placintă (speciile Cucurbita moschata şi Cucurbita pepo)
- lucerna (Medicago sativa)
- frunze de cactus "limba soacrei" (Opuntia)
- frunze de varză (cele verzi închis, exterioare, care de obicei se aruncă) (Brassica oleracea var. )
- păstârnac (Pastinaca sativa)
- papaya (Carica papaya)
- gulie - în special frunzele (Brassica oleracea var. gongyloides)
- mazăre verde cu tot cu păstaie, tocată mărunt (Pisum sativum)
- rădăcină de manioc (yuca root, cassava)
- bame, okra (Abelmoschus esculentus, Hibiscus esculentus)
- mărar (Anethum graveolens)
- mango (Mangifera spp.)
- salată chinezească (bok choy, pak choy)

Hrană ocazională (vegetale care conţin cantităţi ceva mai mari de oxalaţi sau mai mult fosfor, dar care se pot oferi ocazional şi amestecate în cantităţi mici cu hrana zilnică):

- mere
- sparanghel
- banane
- ridichi de lună - frunze şi rădăcină
- mure
- zmeură
- căpşuni
- broccoli
- varză de Bruxelles
- varză
- pepene galben
- morcov
- conopidă
- ţelină - cu tot cu frunze şi lujer
- frunze de coriandru
- castravete
- broccoli
- kiwi
- ciuperci
- pătrunjel
- paste făinoase fierte şi răcite
- piersici
- pere
- dovleac (speciile Cucurbita mixta, Cucurbita maxima)
- zmeură
- orez fiert şi răcit
- salată chinezească (bok choy, pak choy)
- dovlecel spaghetti (este o specie de dovlecel care după ce se fierbe sau se coace întreg se scobeşte iar miezul rămâne în fâşii lungi şi subţiri)
- spanac
- cartofi dulci
- rutabaga
- linte fiartă şi răcită
- pepene verde
- zucchini
- petale de trandafir
- dovlecel

Hrană oferita rar, doar ca gustare sau pentru a îmbunătăţi gustul/mirosul mâncării  (datorită conţinutului ridicat de oxalaţi sau alte motive):

- ardei gras sau capia
- dalie - flori şi frunze
- struguri
- trandafir japonez - frunze şi flori (Hibiscus)
- roşii, tomate - foarte rar şi în cantitate mică
- paine integrală (ajută şi în cazul în care vrem să administrăm iguanei un medicament)

Hrană nepermisă

- insecte de orice fel
- lactate de orice fel
- mâncare de câini sau pisici, de orice fel - conţine proteină animală
- carne de orice fel
- rubarba - e toxică pentru iguane
- salată verde, laptucă (romaine, iceberg, loose leaves) - foarte slab conţinut nutritiv
- tofu - conţine prea multe grăsimi
- citrice de orice fel, kiwi, ananas - sunt prea acide