Cele mai noi
- Lepidodactylus lugubris - Mourning Gecko
- Tropidolaemus wagleri - Temple Pitviper
- Bitis arietans - Vipera pufăitoare
- Unelte necesare în creşterea şerpilor veninoşi
- Naja kaouthia - Monocled Cobra
- Crotalus adamanteus - Eastern Diamondback Rattlesnake
- P. guttatus - Corn Snake - Morphs V: Forme cu două gene
- P. guttatus - Corn Snake - Morphs IV: Combinatie de alele
- Ophiophagus hannah - Cobra regală
- Dendroaspis polylepis - Mamba neagră
Subordinul Cryptobranchoidea (Salamandrele uriase) Cryptobranchidae - Salamandrele uriase - Hellbender (Cryptobranchus alleganiensis) Subordinul Salamandroidea (Salamandrele avansate) Ambystomatidae - Axolotl (Ambystoma mexicanum), salamandra marmorata (Ambystoma opacum), salamandra tigru (Ambystoma tigrinum, Ambystoma mavortium) Subordinul Sirenoidea (Sirenele) Sirenidae - Sirena (Siren lacertina) "Salamandra" este numele comun a mai mult de 500 de specii de amfibieni cu aspect de soparla, bot scurt si coada bine dezvoltata. Se intalnesc pe toate continentele cu exceptia Australiei, Antarcticii si a celei mai mari parti din Africa. O treime din speciile cunoscute se afla in America de Nord. Cele mai multe salamandre au patru degete la picioarele din fata si cinci la cele din spate. Pielea lor secreta mucus, fiind umeda in permanenta, dar datorita faptului ca se deshidrateaza rapid de obicei stau ingropate prin frunzisul padurii, in pamantul umed sau traiesc in zone mlastinoase. Unele specii sunt acvatice, altele traiesc si pe uscat si in apa iar altele ca adulti sunt total terestre. Ca si tritonii, salamandrele isi pot regenera parti lipsa ale corpului sau chiar organe. Exista specii cu picioare subdezvoltate sau chiar lipsite de membre. In general sunt viu colorate dar exista si specii care traiesc ingropate in pamant, care au pierdut orice pigment al pielii. Cele mai multe salamandre sunt mici, incepand cu 2,7 cm, inclusiv coada, dar exista si specii gigante cum este salamandra uriasa chinezeasca, ce poate atinge 1,8 metri si 65 kg. Respiratia difera destul de mult intre specii, cele acvatice respirand doar prin branhii, de obicei externe. Cele terestre au plamani, desi acestia sunt mai mult niste saci cu aer, mult diferiti de cei ai mamiferelor. unele specii au si plamani si branhii. Alte specii terestre nu au nici plamani si nici branhii acestea respirand prin piele. Chiar si speciile care au plamani pot respira si prin piele. Ca si tritonii sau broastele pot secreta substante toxice prin piele aceste substante avand rol defensiv. Reproducerea lor este similara cu a celorlalti amfibieni lasand ouale in apa sau in cazul unor specii terestre chiar in pamantul umed. Exista si specii ovovivipare. In stadiu larvar sunt in intregime acvatice sau se ingroapa in pamant. In functie de specie pot avea sau nu picioare. Stadiul larvar poate dura de la cateva zile la cativa ani in functie de specie. |
|
Utilizatori Chat
Generalități
Nevertebrate
Șerpi
Șopârle
Amfibieni
Țestoase
Crocodilieni
Statistici
Membri : 587Conţinut : 193
Link-uri web : 39
Număr afişări conţinut : 943154