Teraristica Romania

Clasificare

Clasa Reptilia, Ordinul Squamata, Subordinul Serpentes, Familia Boidae, Subfamilia Boinae, Genul Corallus.

Sinonime

Boa hortulana  LINNAEUS 1758

Boa Enydris  LINNAEUS 1758

Vipera bitis  LAURENTI 1768

Vipera madarensis  LAURENTI 1768

Coluber madarensis  GMELIN 1788

Coluber bitis  GMELIN 1788

Boa Ambleocephala  DONNDORFF 1798

Boa merremi  SCHNEIDER 1801

Boa obtusiceps  BECHSTEIN 1802

Boa elegans  DAUDIN 1803

Corallus obtusirostris  DAUDIN 1803

Xiphosoma ornatum  WAGLER 1824

Xiphosoma dorsuale  WAGLER 1824

Xiphosoma hortulana  FITZINGER 1826

[Xiphosoma] merremii  WAGLER 1830

Boa modesta   REUSS 1834

Boa hortulana  SCHLEGEL 1837

Corallus maculatus GRAY 1842

Corallus hortulanus  GRAY 1842

Corallus Cooki GRAY 1842

Xiphosoma hortulanum  DUMÉRIL & BIBRON 1844

Corallus hortulanus melanea  GRAY 1849

Xiphosoma ruschenbergerii  COPE 1875

Xiphosoma hortulanum  GARMAN 1887

Corallus cookii  BOULENGER 1893

Corallus hortulanus  BOULENGER 1893

Boa ruschenbergii  STEJNEGER 1901 (in errore)

Boa cooki  IHERING 1911

Boa salmonidia  BRICEÑO ROSSI 1934

Boa enydris enydris  STULL 1935

Corallus enydris  FORCART 1951

Corallus enydris enydris  FORCART 1951

Corallus enhydris enhydris  DUELLMAN 1978

Corallus enydris  GASC & RODRIGUES 1980

Corallus enydris  SCHWARTZ & HENDERSON 1991

Corallus enhydris enhydris  WELCH 1994

Corallus enhydris  STARACE 1998

Corallus hortulanus  MCDIARMID, CAMPBELL & TOURÉ 1999

Nume comun

Amazon Tree Boa, Common Tree Boa, Garden Tree Boa.

Subspecii

Corallus hortulanus hortulanus  LINNAEUS, 1758

Corallus hortulanus enydris  LINNAEUS 1758

Statut de conservare

Nu este menționat pe Lista Roșie a IUCN dar este pe Anexa B a CITES împreună cu toată familia Boidae.

Areal de distribuție

Se întâlnesc pe o mare suprafața a Americii de Sud: partea de sud a Columbiei, sudul Venezuelei, Guyana, Surinam, Guyana Franceza, Brazilia (Amazon, Bahia), Ecuador, Peru, Bolivia, Trinidad Tobago si Insulele Windward.

Habitat

Pot fi întâlniți într-o mare diversitate de habitate, în special în pădurile tropicale însă se găsesc și pe plantații, în grădini, de multe ori în apropierea râurilor. Preferă altitudini joase, de pana la 500 m.

Descriere specie

Corallus hortulanus a fost descris de Linnaeus în anul 1758. Exemplarele adulte ating între 1.5 și 2 m lungime și o greutate de aproximativ 400-800 g. Au un corp subțire în comparație cu alți membri ai familiei Boidae, cap mare și colți foarte mari pentru dimensiunea capului, ochii sunt de asemenea mari, adaptați pentru a vâna eficient în vegetație, pe întuneric. Coada prehensilă îi ajută pentru un control excelent al corpului, sunt raportate cazuri în care aceștia au "cărat" mai multe prăzi odată. Sunt arboricoli și preferă etajele inferioare ale vegetației, de obicei 1-2 m deasupra solului, însă ocazional coboară la sol pentru a vâna sau a se hidrata. Acești șerpi sunt activi în special la asfințit și în prima parte a nopții, când ies la vânătoare, detectând prada cu ajutorul foselor termice. Sunt activi și curioși însă majoritatea exemplarelor sunt destul de agresive și nu pot fi 100 % îmblânzite, fie și prin manipulare regulată. Atunci când se simt amenințați iau poziția clasică de "S" și pot ataca cu o viteză foarte mare, de multe ori în zona feței. Există două varietăți principale de colorit: "Garden phase" și "Colored phase". În prima varietate sunt incluși șerpii cu culori închise: negru, gri, măsliniu, iar în cea de a doua cei care sunt colorați cu roșu, galben, portocaliu, verde, în diverse nuanțe. Aceste culori se află într-o continuă schimbare până ce șarpele ajunge la maturitate, de multe ori schimbările fiind chiar radicale. Se întâlnesc exemplare care prezintă o singură culoare, două sau mai multe culori, cu sau fără modele pe corp. Dacă le sunt oferite condiții optime, speranța de viață depășește 20 de ani.

Hrănire

Sunt vânători oportuniști, se hrănesc cu o gamă variată de prăzi, cum ar fi păsările, insectele, melcii, șoparlele mici, amfibienii și mamiferele mici. În captivitate majoritatea acceptă fără probleme rozătoarele însă există și unele probleme legate de hrănire în cazul puilor. Au un ritm de creștere destul de lent, până la vârsta de un an se hrănesc la interval de 5-7 zile iar mai apoi la 10-14 zile sau chiar mai rar. Puii nou născuți vor mânca pinky de șoarece în vârstă de 1-2 zile. Pentru a evita posibile mușcături în timpul hrănirii folosiți pensa sau forcepsul.

Reproducere

Femelele ajung la maturitatea sexuală în jurul vârstei de trei ani iar masculii ceva mai devreme. Este recomandat ca în momentul împerecherii să aibă o greutate cuprinsă între 400-600 grame pentru a nu apărea complicații în cazul femelei și împerecherea să aibă succes. Femelele sunt mai mari decât masculii iar aceștia din urmă au cozile mai lungi și mai subțiri. De asemenea în cazul masculilor se pot observa pinteni vestigiali mai pronunțați decât la femele. Acești pinteni sunt poziționați lângă cloacă și reprezintă rămășițele membrelor inferioare, rămase de-a lungul milioanelor de ani de cand a început evoluția din șopârle. Cu toate acestea, pentru o sexare de precizie trebuie facută sondarea de catre un specialist însă nu este recomandat mai devreme ca șarpele să fi împlinit vârsta de un an sau în cazul exemplarelor subdezvoltate, pentru că sunt fragili și pot fi răniți prin sondare. Sezonul de reproducere începe în decembrie și poate ține până în mai, masculii fiind atrași de feromonii emanați de femele. Copulația poate avea loc de mai multe ori în același sezon de împerechere. În captivitate, pentru o reproducere de succes este indicat să fie simulate condițiile meteo din natură. Este indicat ca înainte de reproducere să separați masculul de femelă în cazul în care îi țineți împreună. Temperatura va trebui să scadă cu câteva grade iar nivelul umidității să crească până spre 90%. De asemenea perioada de iluminare din terariu trebuie să scadă până la opt ore pe zi. Toate aceste schimbări se vor face treptat iar parametrii mai sus amintiți ar trebui menținuți o perioadă de 6-10 săptămâni. După această perioadă valorile trebuie să revină la normal însă tot treptat și puteți pune masculul împreună cu femela. În perioada gestației femela va sta mai mult decât de obicei în zonele calde sau sub bec. Corallus hortulanus este o specie ovovivipară, la fel ca majoritatea membrilor familiei Boidae. Perioada de gestație durează între 6-8 luni iar femelele nasc în medie 10-12 pui care vor începe să accepte hrana în 2-3 săptămâni, după prima năpârlire. Evitați să manipulați puii măcar 2-3 luni de la eclozare deoarece sunt foarte firavi și pot fi răniți. La naștere puii au o lungime de aproximativ 40-45 cm.

Terariu-amenajare și necesități

Este o specie arboricolă deci înălțimea terariului este mai importantă decât lungimea și lățimea, un terariu de L 100 cm x l 80 cm x h 120 cm fiind de ajuns pentru a găzdui o pereche adultă. Simularea ciclului zi-noapte se face pe un interval de 10-12 ore vara și 8-10 ore iarna însă trebuie să aveți grijă ce sursă de lumină folosiți deoarece acești șerpi se pare că sunt deranjați de luminile de intensitate mare. Nu este strict necesar dar puteți folosi și o lampă UV 2.0 mai ales în cazul în care aveți în terariu și plante naturale. Temperatura optimă în timpul zilei ar trebui să varieze între 24-26 °C, cu o maximă de 30 °C sub bec,  noaptea putând să scadă până la 22 °C. Umiditatea relativă a aerului poate să varieze între 70-85 %. Decorul terariului trebuie să fie unul corespunzător nevoilor șarpelui, cu crengi și plante în care acesta să se simtă în siguranță. Este recomandat să folosiți plante de plastic pentru că sunt mai rezistente însă puteți folosi și plante naturale mai solide. Acești șerpi preferă să stea ascunși în vegetație însă nu stau încolăciți în jurul crengilor cum stau alți șerpi arboricoli ci au nevoie de o suprafață mai mare pe care să stea așezați. În cazul în care folosiți stinghii, pentru ca șarpele să stea pe ele trebuie îmbinate în formă de V sau X . Lianele nu ar ajuta cu nimic în cazul acestei specii deci nu este nevoie să vă complicați inutil. În cazul în care decorul nu le permite să stea în poziția care le convine vor sta o bună parte a timpului pe sol, fapt din care unii au tras concluzia că această specie are un pronunțat comportament semi-arboricol însa în mod normal preferă să stea în vegetație. Ca substrat puteți folosi cocos sau sphagnum moss pentru că acestea mențin foarte bine umiditatea, însă puteți folosi și altele cum ar fi ziarele, prosoape de hârtie sau astroturf. Vasul cu apă va ajuta de asemenea la menținerea umidității iar apa trebuie verificată și schimbată zilnic.