|
Clasificare
Clasa Reptilia, Ordinul Squamata, Subordinul Scleroglossa, Infraordinul Gekkota, Familia Gekkonidae, Subfamilia Eublepharinae, Genul Eublepharis.
Sinonime
Cyrtodactylus macularius BLYTH 1854
Eublepharis fasciolatus GÜNTHER 1864 (fide SMITH 1935)
Eublepharis macularius BOULENGER 1885
Eublepharis macularius BOULENGER 1890
Eublepharis macularius SMITH 1935
Eublepharis macularius WERMUTH 1965
Cyrtodactylus madarensis SHARMA 1980
Eublepharis gracilis BÖRNER 1974
Eublepharis macularius KLUGE 1993
Eublepharis cf. macularius ANDERSON 1999
Eublepharis macularius RÖSLER 2000
Eublepharis macularius SEUFER et al. 2005
Subspecii
Eublepharis macularius fasciolatus GÜNTHER 1864
Eublepharis macularius afghanicus BÖRNER 1976
Eublepharis macularius macularius BLYTH 1854
Eublepharis macularius montanus BÖRNER 1976
Eublepharis macularius smithi BÖRNER 1981
Statut de conservare
Nu se află pe listele CITES şi nici pe Lista Roşie-IUCN.
Areal de distribuţie
Irak, Iran, Afganistan, Pakistan, Nord Vestul Indiei.
Habitat
Habitatul se întinde din Irak în vest până în Iran , Afganistan , Pakistan şi se termină în nord-vestul Indiei. Habitatul ocupat de gecko leopard este uscat şi stâncos. Terenul variază de la nisipos-pietros la sol argilos cu o acoperire de nisip. Vegetaţia este formată din tufişuri şi ierburi. Sunt şopârle terestre şi nocturne. Ziua stau ascunse în crăpături ale stâncilor sau sub ele, în găuri săpate în pământ, iar noaptea ies la vânat.
Descriere specie
Este o specie nocturnă, de talie mică, 20-25cm lungime totală, numele popular provenind de la petele care îi acoperă corpul la maturitate, asemănătoare cu cele ale leopardului. Culoarea de fond este galben-crem cu pete negre. Gecko leopard este o specie la care sunt prezente pleoapele, iar degetele prezintă gheare, neputându-se căţăra pe suprafeţe verticale sau netede, caracteristici comune la toate speciile de gecko din subfamilia Eublepharinae. Coada este foarte sensibilă, putându-se desprinde când se simt ameninţaţi (fenomenul numit autotomie, specific şopârlelor). Ochii lor au pupile verticale, caracteristice speciilor nocturne. Pe lângă varietatea sălbatică, normală, există pe piaţă foarte multe varietăţi de culoare, numite morph-uri, acestea fiind create prin selecţie artificială de către crescători. Sunt bine cunoscute unele din ele - high yellow, blizzard, banana blizzard, SHCT, SHCTB, sunglow, tangerine, tremper albino, precum şi variaţii ale desenelor de pe corp - jungle, striped, etc. În permanenţă apar morph-uri noi, create de entuziaştii crescători ai acestei specii.
"Urban Sunglow" Leopard Gecko - juvenil
Hrănire
În sălbaticie, gecko leopard mănâncă o mare varietate de insecte vii şi nevertebrate cum ar fi păianjeni, gândaci, furnici, larve, ocazional şi pui de rozătoare, şopârle sau şerpi. O dietă echilibrată şi sănătoasă trebuie să includă o varietate de insecte cum ar fi: greieri ,mealworms, superworms, waxworms, butterworms, viermi de mătase, lăcuste. insectele oferite ca hrană trebuiesc întotdeauna pudrate cu calciu (pudră de carbonat de calciu de la orice farmacie sau JBL Microcalcium), acesta fiind cel mai important supliment mineral. Gecko are nevoie de o aprovizionare regulată cu calciu pentru a avea oase puternice şi a creşte în mod corespunzător. Din păcate, deficienţele de calciu sunt comune, dar ele pot fi evitate. Puteţi adăuga calciu în dieta gecko-ului dumneavoastră acoperind insectele înainte de a le da ca hrană. Programul cel mai întâlnit este de a acoperi fiecare insectă dată la puii în creştere şi la femelele de reproducţie. Mulţi crescători şi deţinători cu experienţă lasă de asemenea un vas mic cu calciu în terariu. Un Gecko Leopard va linge acest praf ori de câte ori simte că are nevoie de mai mult calciu. De asemenea furnizaţi gecko-ului un vas de apă proaspată. De 2-3 ori pe săptămână pudraţi insectele şi cu vitamine (JBL Terravit Pudra), câteva picaturi de vitamine (JBL Terravit Fluid) putând fi puse şi în vasul cu apă de băut.
Reproducere
Odată ce aveţi o pereche de gecko leopard maturi sexual şi în stare bună de sănătate este timpul să luaţi în considerare posibilitatea împerecherii. Sezonul de împerechere pentru gecko leopard se întinde din februarie până în septembrie. Deşi puteţi să-i reproduceţi şi după sezon este recomandat să urmaţi sezonul lor de reproducere natural cât mai mult posibil. De asemenea este demn de menţionat că femelele foarte tinere sau subponderale de gecko leopard nu trebuie incluse în programul de reproducere. Uneori s-au împerecheat cu succes dar nu au produs ouă viabile sau producerea ouălor şi ouatul au extenuat femelele.
Dacă încercaţi să împerecheaţi gecko foarte tineri acest lucru poate provoca stres şi duce la moartea prematură. Este de preferat ca femelele reproducătoare să aibă minim 1 an şi 6 luni şi măcar 45 grame greutate.
Împerecherea este foarte scurtă, masculul va muşca femela de baza cozii iar când va ajunge la ceafă o va imobiliza, apoi îşi va insera coada sub cea a femelei, înseminarea având loc rapid. E posibil ca femela să nu cedeze de prima oară, mici lupte putând să aibă loc în continuare dar nu interveniţi deoarece riscul ca cineva să fie rănit este foarte mic. Împerecherea poate avea loc de mai multe ori, materialul seminal inoculat fiind suficient pe toată perioada de depunere a ouălor. O femelă depune 2 ouă la fiecare 2-4 săptămâni deşi la începutul sezonului poate depune doar un singur ou.
Femela va depune ouăle în adapostul umed din terariu, o casoletă în care decupaţi o gaură prin care vor intra femelele pentru a depune ouă în substratul de cocos menţinut umed în permanenţă. Unele femele îşi lasă ouăle chiar şi pe podeaua terariului, iar atunci trebuie luate imediat de acolo având grijă să nu schimbaţi poziţia ouălor, şi depozitate în incubator. Pentru incubat aveţi nevoie de un recipient din plastic cu capac sau de un incubator special pentru reptile. În caserola de plastic, pentru incubare puneţi vermiculita sau perlita umezită 80%. Perioada de incubare durează de la 40 la 60 de zile. Sexul puilor poate fi determinat de temperatura la care au fost incubate ouăle. Din ouăle incubate la 30-31°C vor ieşi masculi iar la 27-28°C vor ieşi numai femele, la 29°C veţi avea procente egale între masculi şi femele. Cu o săptămână înainte de eclozare, oul creşte mult în volum. Puii de gecko prezintă un colţ în vârful botului ("dinte de ou"), care-i ajută să perforeze coaja oului. Acesta este pierdut imediat după eclozare.
Terariu - amenajare şi necesităţi
Un gecko adult poate trăi într-un terariu de 50 x 30 x 40 cm, pentru o pereche sau un trio fiind necesar un terariu mai mare, de măcar 80 x 40 x 40 cm. Acesta poate fi decorat cu lemne, pietre, scoarţă de copac şi câteva plante care pot transforma terariul într-un “peisaj” uimitor. Terariul trebuie să fie prevăzut cu un "adăpost umed" format dintr-o casoletă plină pe jumătate cu cocos umed, cu o gaură în capac prin care vor intra animalele când năpârlesc sau depun ouă. Pe lângă această casoletă, terariul trebuie să fie prevăzut cu peşteri, ascunzători, atât în capătul rece cât şi în capătul cald, astfel ca leoparzii să îşi poată alege locul cu temperatura dorită. Nu trebuie să lipsească vasul cu calciu şi vasul cu apă proaspată. În capătul cald se poate pune un heatpad sub terariu şi un bec în partea de sus, acest lucru ajutând leoparzii să se încălzească dar şi să le menţină ciclul natural zi-noapte. Ca substrat majoritatea crescătorilor recomandă şerveţelele sau prosoapele de hârtie, acestea nefiind periculoase în caz de ingerare. Substratul uzual cum ar fi nisipul, cocosul sau alte produse destinate reptilelor pot produce constipaţii grave animalelor, acest lucru cauzând de multe ori moartea lor. Unii folosesc creta furajeră care este tot carbonat de calciu însă granulat, dar s-au întâlnit cazuri de deces şi din cauza acestuia. Se mai pot folosi ziare sau hârtie de ambalaj. Pietrişul suficient de mare pentru a nu putea fi înghiţit poate fi iarăşi o soluţie sigură. Becul trebuie pus pe o parte a terariului astfel încât gecko-ul dumneavoastră să aibă posibilitatea de a alege unde îi este cel mai confortabil. Un bec incandescent de uz casnic va funcţiona ca o sursă bună de caldură şi lumină. Puterea necesară depinde de mărimea terariului şi temperatura camerei. Pentru un terariu de 80 cm într-o camera cu 21°C un bec de 40-60 wati este de obicei suficient pentru a urca temperatura la 29°C în partea caldă şi la 24°C în partea rece, temperatura perfectă pe timpul zilei pentru gecko-ul dumneavoastră. Noaptea temperatura terariului este recomandat să se menţină la 20-22°C. Puteţi utiliza şi becuri concepute special pentru urmărirea animalelor nocturne (becuri roşii), deoarece gecko nu percep lumina roşie. Acestea vă vor permite să observaţi cu uşurinţă comportamentul care altfel ar putea fi în mare măsură ascuns privirii şi va spori cunoştintele dumneavoastră privind aceste animale.
Chiar dacă leopard gecko provin din zone uscate ei petrec de obicei ziua sub pământ, sub pietre, în locuri unde există o oarecare umiditate. Umiditatea crescută este foarte importantă când sunt în procesul de năpârlire, fără umiditatea corespunzătoare neputând finaliza procesul de năpârlire. Bucăţile de piele nedesprinse pot provoca necroze. Degetele ar putea fi afectate deoarece pielea nedesprinsă va acţiona ca un garou care va opri circulaţia sângelui, degetele afectate uscându-se pur şi simplu şi căzând. Din acelaşi motiv pot apărea şi infecţii locale sau chiar generalizate, care pot duce la moartea animalului. Leoparzilor le trebuie o umiditate relativă a aerului din terariu de 25-30%. Dacă aceasta este mai mare, pe termen lung poate de asemenea afecta căile respiratorii ale animalului. Tocmai de aceea umiditatea este prezentă doar în acea casoleta pentru năpârlire şi depunerea ouălor, umplută cu cocos umed sau muşchi.
|
